Guvernul de la Kiev a prezentat Planul pentru Ucraina, la reuniunea donatorilor internaționali pentru Ucraina, reuniți într-o Platformă de Coordonare. La acest summit au participat Ucraina, țările G7, Coreea, Țările de Jos, Norvegia și Suedia, precum și observatori din Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Spania, Belgia, Finlanda și Elveția.
La finalul reuniunii s-a convenit formarea unui Consiliu consultativ pentru mediul de afaceri în cadrul viitoarei Conferințe pentru redresarea Ucrainei de la Berlin. Rolul acestuia ar fi acela de a oferi consultanță și expertiză Platformei de coordonare a donatorilor multiagenție, de a îmbunătăți climatul investițional din Ucraina, de a atrage investiții din sectorul privat și de a consolida întreprinderile mici și mijlocii ucrainene.
România, nefiind… lipsește…
România nu a participat la reuniune – nu este membru al Platformei de Coordonare și nu are nici statut de observator precum statele baltice și Polonia
Platforma de Coordonare a donatorilor multiagenție pentru Ucraina a fost lansată la 26 ianuarie 2023 pentru a coordona eforturile de abordare a nevoilor de finanțare ale Ucrainei, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Până în prezent, aceasta a organizat nouă reuniuni ale Comitetului director. Aceasta reunește oficiali la nivel înalt din Ucraina, UE și țările G7 în calitate de membri permanenți.
Din februarie 2024, s-a extins la încă patru membri, și anume Republica Coreea, Țările de Jos, Norvegia și Suedia. În plus, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Spania, Belgia și Finlanda, precum și Elveția sunt observatori. România nu participă sub nicio formă în cadrul acestei structuri.
Toate acestea în condițile în care, la începutul acestei primăveri, autoritățile ucrainene mulțumeau public Româniai pentr cele 15 pachete de sprijin militar oferit Ucrainei de la începerea războiului declanşat de Rusia.
Autorităţile române au păstrat o discreţie specială legată de sprijinul militar pe care România l-a oferit Ucrainei de la începutul războiului din Ucraina, însă din punct de vedere umanitar este cunoscut faptul că România a fost una dintre ţările care au primit zeci de mii de refugiaţi ucraineni, mai ales în primele săptămâni şi luni de la începerea războiului. Potrivit Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în România, în România se află aproximativ 95.000 de refugiaţi ucraineni, dintre cei aproape 4 milioane care au intrat în ţară începând cu februarie 2022.
În lipsa României de la masa celor ce vor participa activ la reconstrucția Ucrainei, Kievul a prezentat Planul pentru Ucraina, care stabilește o viziune coerentă privind reformele și investițiile în vederea reconstrucției și modernizării țării pe drumul său către UE, care va sta la baza plăților efectuate în cadrul Facilității UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde euro. Membrii Comitetului director au salutat adoptarea acestui plan de către guvernul Ucrainei și au discutat despre modul în care acesta poate fi utilizat ca punct de referință cheie pentru coordonarea internațională.
14 miliarde de euro pentru reconstrucție în 2024
Costurile de recuperare și reconstrucție ale Ucrainei în următorii zece ani ajung la 452,8 miliarde de euro (486 miliarde de dolari). Cele mai mari nevoi sunt pentru refacerea locuințelor, transport, comerț și industrie, agricultură, energie, protecție socială și mijloace de trai, respectiv managementului dezastrelor provocate de explozii.
Doar pentru 2024 autoritățile ucrainene estimează costurile de reconstrucție imediată și reabilitare a obiectivelor prioritare, la aproximativ 14 miliarde de euro. Prioritățile sunt susținerea și mobilizarea sectorului privat, alături de refacerea locuințelor, a infrastructurii ușoare și a serviciilor, energiei și transporturilor.
