Green Deal este un pachet de legi controversat. El aduce și beneficii de mediu, dar există și prevederi criticate. Ce cred micii fermieri?
A fost o recunoaștere a practicilor agricole țărănești și a fost un mod natural de a susține ceea ce noi practicăm dintotdeauna. Agricultura țărănească e definită prin diversitate, nu doar diversitate de producție și plante și animale, dar diversitate de soiuri, diversitate de rase de animale. Și tocmai asta a menținut agricultura țărănească de-a lungul secolelor. Pentru că este diversă, (…) mult mai ușor găsești soluții la criză. (…) Agricultura industrială este foarte agresivă cu solul și cu resursele naturale, în general cu solul, cu apa, cu microorganismele din sol, cu insectele polenizatoare, pentru că folosește substanțe foarte toxice, utilaje grele.
Una dintre obligații a fost reducerea pesticidelor. Românii se declară și ei îngrijorați, dar pe de altă parte vedem în piețe legume sau cereale care vin din afara UE și pentru cultivarea cărora s-au folosit chimicale care nu sunt permise. Este o scăpare în legislația UE?
Aș vrea să contrazic teoria asta care circulă foarte mult, foclorismul ăsta conform căruia UE este vinovată pentru problemele noastre. România și statele membre au foarte mare autonomie. Foarte multe din măsurile proaste au fost luate de statul român. Nu au fost impuse de CE. Când vine vorba de chimicale, statul român este printre cele cu cea mai proastă reputație, pentru că de 11 ani dăm derogări pentru cea mai periculoasă clasă de pesticide care există pe piață, neonicotinoidele, care sunt interzise în UE. Deci, pentru că noi am transformat într-o regulă, o măsură care ar fi trebuit să fie excepțională, ne-am atras oprobiul Curții Europene pen de Justiție, care anul trecut ne-a impus să nu mai dăm derogări(…) Peste 80% dintre români se tem că pesticidele le-ar putea afecta sănătatea în mod negativ. Și pe bună dreptate se tem. (…)
Dacă ar fi să îi întrebăm pe români, mulți spun că vor produse „de la țărani”. În ce măsură ajung aceste produse pe piață?
Există numeroase piețe țărănești și trebuie încurajate pentru că lucrurile nu vor continua să stea așa la nesfârșit. Urbanizarea excesivă pe care o vedem cu toții nu vine la pachet și cu dezvoltarea în piețe locale. Nu există piețe incluse în planurile de urbanism ale noilor cartiere. În aceste zone, apar exclusiv supermarketurile, dar este o problemă, pentru că asta înseamnă că vom condamna locuitorii respectivi să mănânce doar de la supermarketuri sau să facă eforturi extraordinare ca să poată să ajungă să consume hrană locală de la o piață. În piețe veți găsi și producători, și intermediari. (…). Producătorii își marchează tarabele cu atestatul de producător.
De ce este atât de important lanțul agroalimentar scurt și în ce măsură îi ajută pe țăranii din România, dar și pe consumatori?
Aceste acele lanțuri scurte la scară largă, unde majoritatea producătorilor care își doresc să fie pe piață, care au capacitatea să vândă produse locale, pot să-și desfășoare marfa, mai există. (…) Avem foarte mulți oameni săraci care au nevoie de lanțuri scurte alimentare cu hrană la un preț convenabil pentru ei. Lanțul acesta scurt ajută și sistemul social, în care și producătorii au de câștigat, pentru că reușesc să subziste de pe urma a ceea ce produc. Cel mai important atribut al lanțului scurt alimentar este că distribuie bunăstarea la mai mulți oameni.
(…) Acest tip de agricultură are un potențial extraordinar să contribuie la dezvoltarea societății. Este un tip de agricultură care efectiv poate să aibă grijă de oameni, care să poate să dezvolte cu adevărat mediul rural și să dea o șansă tinerilor să ofere un viitor, o perspectivă.
