Comisia Europeană a decis să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere unui număr de 18 state membre – Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia – pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a Regulamentului privind guvernanța datelor sau nu au demonstrat că autoritățile respective sunt abilitate să îndeplinească sarcinile prevăzute de regulament.
Regulamentul privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și între țările UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Activitățile de intermediere de date trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care aceștia le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE.
Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere celor 18 state membre în cauză, care au la dispoziție 2 luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Prin cea de-a doua procedură de infringement, Comisia solicită României, Germaniei, Ungariei și Poloniei să își îndeplinească obligația de a coopera cu alte state membre în ceea ce privește transparența fiscală a veniturilor realizate prin platforme digitale, cum ar fi site-rile de videochating.
Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care trebuie plătite impozite. Raportarea ar trebui să se desfășoare în două etape. În prima etapă, platformele online aveau obligația de a colecta informații cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și de întreprinderi pe tot parcursul anului 2023 și de a le raporta statului membru al platformei. Ulterior, statele membre aveau obligația de a transmite informațiile respective până la 29 februarie 2024.
Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a comunica informațiile necesare autorităților fiscale din alte state membre, împiedicându-le astfel pe acestea să pună în aplicare legislația fiscală locală. În consecință, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.
Ultima procedură solicită României, Bulgariei, Greciei, Lituaniei, Maltei, Portugaliei și Sloveniei să își îndeplinească obligațiile în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.
Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime în materie de performanță energetică pentru clădiri, astfel încât cetățenii și întreprinderile să nu cheltuiască mai mult decât este necesar pentru îmbunătățirile în materie de eficiență aduse locuințelor și birourilor lor. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie.
România, campioană mondială la videochat
România este campioană mondială la videochat, într-o industrie în marea sa majoritate gri, în care plătește taxe și impozite doar cine dorește iar statul nu are instrumentele legale de a interveni în forță. Veniturile chatiștilor români sunt comparabile celor din domeniul IT. În 2022, industria videochaturilor a avut o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de lei, comparativ cu doar 687 milioane cât s-a estimat în 2020. Conform ANAF, aproximativ 5.000 de firme activează în acest domeniu al plăcerilor la un click distanță. Peste 200.000 de modele bărbați și femei lucrează ca modele de videochat în România și alte 100.000 de persoane sunt angajate în zona tehnică.
