Ultima “ispravă” a oficialilor în materie de împrumuturi de pe piețele externe este reprezentată de cele două miliarde de euro, respectiv patru miliarde de dolari atrase în ianuarie, din această sumă circa 92 de miliarde urmând să fie cheltuiți pentru refinanțarea datoriilor guvernamentale scadente.
Problema cea mai mare rămâne însă nivelul dobânzii la care se împrumută țara noastră, nivelul acesteia, la orizontul de timp al lunii decembrie 2022, fiind de 7,7%, adică peste media europeană. Practic, numai Ungaria se împrumută la această oră mai scump decât noi, cu dobânzi situate la 8,63%. De ce se întâmplă acest lucru? Este simplu, din cauza lipsei de bonitate la nivel de țară a României, instituțiile financiare internaționale fiind conștiente de lipsa de reforme a țării noastre (spre exemplu reforma pensiilor, incomplet realizată). Asta înseamnă, cu alte cuvinte, că riscul perceput de investitori e mai mare și, implicit, dobânzile obținute de guvernul de la București sunt mai mari. O situație pe care oficialii nu o vor putea rezolva decât prin continuarea reformelor.
Deficitul bugetar, o problemă majoră
În acest moment, însă, România este prinsă într-un cerc vicios: deficitul bugetar înghite cea mai mare parte din aceste credite contractate de pe piețele externe. Iar acest deficit este gonflat atât de aparatul de stat, cât și de cheltuielile pentru armament.
Cheltuielile cu apărarea cresc
Concret, cheltuielile pentru armament presupun atât sprijinul pentru Ucraina (nedeclarat), cât și propriile programe de înzestrare ale României. Iar asta în condițiile în care, în acest moment, țara noastră nu cheltuie decât 1,6% din PIB la acest capitol.
Boloș confirmă
Ministrul Finanţelor a confirmat “povara” cheltuielilor cu apărarea, spunând că impactul cel mai mare asupra deficitului bugetar de la sfârşitul lunii februarie l-au avut cheltuielile cu apărarea naţională, menţionând că deficitul bugetar la finalul lunii martie nu va depăşi 2,5% din PIB.
