Proiectul de lege a fost inițiat de președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis (PSD), și reamintește că în anul 2025 Biserica Ortodoxă Română (BOR) va aniversa împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei sale și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Astfel, BOR va organiza activităţi şi evenimente prin care să omagieze memoria tuturor acelora care s-au ostenit pentru recunoaşterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi dobândirea rangului ei de Patriarhie.
Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale vor putea aloca fonduri din bugetele proprii cu acest prilej.
De la începuturile ei, Patriarhia Română a avut o lungă istorie de colaborare cu toate regimurile politice, chiar și cu cele extremiste. Miron Cristea devenea primul conducător al patriarhiei, la 7 ani după Marea Unire, timp în care dezbaterile și controversele politice din jurul bisericii și a viitorului lider nu au lipsit. De-a lungul timpului, șefii Bisericii au colaborat cu toate regimurile. Dacă, în 1943, al doilea patriarh al BOR, Nicodim Munteanu, îi acorda o medalie mareșalului Ion Antonescu, după 23 august 1944, Munteanu vorbea despre „glorioasa armată a URSS”. Următorii patriarhi, precum Justinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu, nu au dat semne de împotrivire față de regimul comunist, nici măcar în fața demolării bisericilor sau a desființării mănăstirilor. După 1989, Biserica a devenit abonată la resursele statului, inclusiv prin finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului.
Miron Cristea, primul patriarh
Primul conducător al bisericii a fost desemnat după un parcurs de colaborare cu partidele vremii, în special cu liberalii. El a deținut de două ori cele mai înalte funcții, o dată ca reprezentant al regenței pentru regele Mihai și apoi ca prim-ministru sub dictatura regelui Carol II. O astfel de legătură între biserică și politică, în care patriarhul să fie șeful guvernului, nu a mai fost întâlnită în nicio altă țară ortodoxă.
Justinian Marina, „patriarhul roșu”
În timpul patriarhatului său, BOR și-a pierdut mai multe drepturi, precum interzicerea educației religioase în școli, iar colectivizarea agriculturii a dus la pierderea proprietăților de către biserici. Totuși, statul comunist a crescut salariile preoților, ceea a dus la un fenomen de subordonare a acestora față de regim. Tot Justinian Marina este cel care a desființat Biserica Greco-Catolică, act urmat de arestarea a 6 episcopi și 25 de preoți greco-catolici, inclusiv Iuliu Hossu.
Teoctist Arăpașu
Colaborarea și laudele aduse de Teoctist fostului dictator sunt cunocute. După răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu, în 1989, demonstranții au mărșăluit spre palatul patriarhului, scandând „Teoctist, un antihrist”. Demonstrația a arătat că românii nu se mai simțeau reprezentați de BOR și de patriarh, care nu opuseseră rezistență regimului dictatorial.
