Rezultatul alegerilor din Republica Moldova consolidează parcursul pro european asumat de președintele Maia Sandu încă de la începutul mandatului său și trimite Rusia, care ocupă republica transnistreană din estul țării, să-și reconsidere investițiile masive în aparatul de propagandă și strategiile eronate de manipulare a opiniei publice basarabene, într-o țară ce a fost teatrul a numeroase campanii regizate de Kremlin în ultimul deceniu.
Votul din 11 iulie a arătat că, în ambiția sa, Rusia s-a întins mai mult decât i-a fost plapuma, anihilarea atât a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor cât și a celorlalte formațiuni politice de tip ”iepure”, cu rol de fărâmițare a votului, demonstrând faptul că Putin a greșit fatal în campania – suport pe care mijloacele de informare din Rusia au oferit-o partidelor lui Dodon și Voronin.
În ciuda resurselor alocate, mass-media din Rusia, implicată în susținerea candidaților BCS, a comis o profundă greșeală strategică, oferind moldovenilor conținut minim în limba română, și investind cu precădere în dispersarea dincolo de granițele Federației a materialelor în limba rusă, fără a se mai preocupa în legătură cu calitatea, veridicitatea campaniei, sau impactul la publicul deja sătul de marotele de proveniență sovietică.
Moldova, sub ofensiva presei de partid și de stat a Kremlinului
Pion incontestabil al Kremlinului, Dodon a pierdut decisiv chiar pe limba televiziunilor și publicațiilor rusești care l-au sprijinit în campania sa. Ediția moldovenească al publicației ”Argumenti i Fakti”, acum deținută de municipalitatea moscovită, a publicat reclame BECS pe site-ul său web, alături de spoturi de propagandă create precum, pe vremuri, comunicatele de presă ale Partidului: o decizie a instanței care închidea 29 de secții de votare din Transnistria se considera că „Mărturisește disperarea PAS” (formațiunea pro europeană a Maiei Sandu), în timp ce finanțările primite de la ONG-uri de adversari erau numite „finanțare ilegală a PAS”, întrucât „Partidul Comunist și Partidul Socialist sunt singurele forțe din țară care au rămas independente, precum și singura partidele cu adevărat pro-moldovenești. De asemenea, ”Komsomolskaya Pravda”, etern subordonat al Kremlinului, s-a mândrit în campanie cu o ediție moldovenească cu ample spații publicitare rezervate pentru BECS. Ceva mai moderată decât ”Argumenti i Fakti”, ”Komsomolskaya Pravda” a creionat-o, însă, pe Maia Sandu, ca fiind o persoană ”înconjurată de criminali”, o asociată la „furtul secolului”, în timp ce despre aparițiile ei s-a spus că ”terorizează sătenii inocenți”.
În atare condiții de formă și fond, cu precădere în ultima săptămână înaintea alegerilor, feedback-ul materialelor de propagandă pro Dodon în media Kremlinului a sucombat rapid, înregistrându-se aprecieri minime, share-uri sau comentarii pe Twitter, ok.ru și VK. Limba este probabil cea mai de vină: în timp ce 80% dintre moldoveni vorbesc limba română, ”Komsomolskaya Pravda” și ”Argumenti i Fakti” publică exclusiv în limba rusă, în timp ce Sputnik menține un site moldovenesc cu conturi pe Telegram, Facebook, YouTube și Instagram, dar nu a reușit să adune mai mult de câteva mii de adepți.
Având perspective slabe pentru un impact semnificativ asupra rezultatului alegerilor, mass-media rusă și cea aliniată Kremlinului a mai făcut o eroare majoră tocmai în ziua alegerilor, începând să discrediteze rezultatele înainte ca voturile să fie exprimate. ”Argumenti i Fakti” a propagat apelul lui Dodon la proteste non-stop ca reacție la presupusul mod în care Maia Sandu „a încălcat atât de grav dreptul cetățenilor la vot”, precum și declarația sa, conform căreia „PAS a creat deja în mod deliberat condiții prealabile pentru nerecunoașterea alegerilor”.
Ulterior, după înfrângerea zdrobitoare a lui Dodon, ”Komsomolskaya Pravda” a dat vina pe diaspora pentru eșecul sonor al comuniștilor, registrul fiind imediat virat către fake-news-urile cu conotații apocaliptice, în condițiile în care RTR Moldova, o ramură a principalului radiodifuzor de stat din Rusia, VGTRK, a început să avertizeze de a doua zi după alegeri cu privire la ”viitoarele atacuri legale asupra minorității ruse a Moldovei”.
