Care este motivul pentru care guvernul vrea să acorde acest statut Fundației Țiriac? Proiectul de hotărâre arată că ”Odată cu atribuirea statutului de utilitate publică Fundaţiei Țiriac se creează oportunitatea legală de dezvoltare a fundației în vederea promovării importanței practicării sportului în rândul copiilor şi tinerilor, pentru un corp şi o minte sănătoasă, prin crearea condițiilor favorabile, în ceea ce privește atât baza materială, cât şi schimbarea percepțiilor şi mentalităților la nivelul întregii societăți”.
Dacă ar primi această facilitate, Fundaţia Țiriac ar avea dreptul de a i se atribui în folosință gratuită bunurile proprietate publică, potrivit Ordonanței 26/2000. E vorba de sedii sau proprietăți ale statului pe care să le poată folosi în desfășurarea activității.
Valoarea activului patrimonial al Fundaţiei Țiriac pe fiecare dintre ultimii trei ani, este de 27.793.606 lei în anul 2019, de 28.272.986 lei în anul 2020 si de 28.420.446 lei in anul 2021, potrivit notei de fundamentare.
Context. Ion Țiriac a mai făcut în trecut afaceri cu statul. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, el a revenit în România și a primit în chirie o vilă RAPPS în cartierul Primăverii. Ulterior, el s-a judecat pentru a cumpăra vila.
În 2005, el a concesionat de la Romsilva și domeniul de vânătoare de la Balc, unde a organizat controversatele partide vânătoare soldate cu zeci de mistreți împușcați.
În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Ion Țiriac, care susținea că i-a fost încălcat dreptul la viață privată și de familie. Miliardarul acuza un jurnalist și publicația Financiarul de defăimare pentru un articol scris în anul 2010, referitor la averile mai multor personalități române și datoriile acestora către statul român, printre care se număra și Țiriac.
În 2010, un jurnalist de la ziarul național Financiarul a publicat un articol intitulat „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele ”.
Articolul se referea la datoria față de stat a celor 15 cei mai bogați oameni din România și includea fotografia lui Țiriac. Potrivit articolului, doar două persoane enumerate datorau mai mult decât Ion Țiriac.
