Președintele republicii nerecunoscute Transnistrene, Vadim Krasnoselsky, a propus Moldovei, prin intermediul unei scrisori personale, cu conținut vag și interpretabil, să demareze de urgență negocierile privind ”apropierea” celor două maluri ale Nistrului pentru a rezolva definitiv conflictul. Moscova susține ideea lipsită de conținut, dar Chișinăul, în mod firesc, precizează că nu a primit nicio propunere oficială. În atare situație, fără un răspuns din partea autorităților moldovene, Tiraspolul va putea declara oricând, cu binecunoscuta-i retorică mincinoasă, faptul că Moldova este cea care nu vrea să reunească țara.
Până la sfârșitul anului 2021, tensiunile geopolitice s-au intensificat nu numai în jurul Ucrainei, care s-a dovedit a fi unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor de început între Moscova și Occident pe probleme de securitate. Manevrele diplomatice au început în jurul așa zisei Republicii Transnistrene, care în urmă cu trei decenii a scăpat de sub controlul Chișinăului și și-a declarat independența.
Krasnoselsky și… ”O scrisoare servită”…
Liderul republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselsky, a venit la finele acestei luni cu o inițiativă pe care Tiraspolul nu mai îndrăznise să o întreprindă până acum. Pe site-ul său, el a publicat o scrisoare adresată președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, oferindu-se să demareze imediat negocierile directe pentru soluționarea conflictului.
„Sunt convins că astăzi avem șansa de a rezolva o sarcină istorică – de a pune capăt unuia dintre cele mai prelungite conflicte din Europa de Est. Fără a ne limita la a discuta problemele individuale politice, socio-economice și umanitare, putem și, prin urmare, trebuie, să facem următorul pas cel mai important – să ne așezăm la masa de negocieri și să începem să discutăm despre o soluționare cuprinzătoare a conflictului”, se pronunță Krasnoselsky în scrisoarea adresată Maiei Sandu pe 24 decembrie.
Liderul separatist a subliniat că este gata să discute despre ”soluția finală” a problemei atât față în față, cât și într-un „alt format convenit de comun acord”. Totodată, Vadim Krasnoselsky a sugerat organizarea primei întâlniri înainte de sfârșitul anului: „Făcând un astfel de pas în anul care urmează, vom putea oferi locuitorilor ambelor maluri ale Nistrului speranță pentru o pace durabilă și o schimbare în bine deja la începutul noului, 2022”.
Pe lângă faptul că propunerea de negocieri a fost făcută public, mai sunt câteva aspecte cel puțin interesante în scrisoarea liderului transnistrean.
În primul rând, Vadim Krasnoselsky propune să se negocieze „pe căi de apropiere între Moldova și Transnistria”. Ce înseamnă cuvântul „apropiere” nu este explicat. Cu ceva timp înainte, însă, Tiraspolul, comentând perspectivele relațiilor cu Chișinăul, a preferat să folosească expresia „divorț civilizat” și a amintit constant de referendumul din 2006, în care 97,1% dintre cei care au votat au votat pentru independența republicii cu aderarea ulterioară la Rusia.
În al doilea rând, Vadim Krasnoselsky îi scrie Maiei Sandu despre disponibilitatea sa de a discuta statutul special al Transnistriei: „Reprezentanții dumneavoastră declară posibila acordare a unui statut special Transnistriei, dar parametrii acestui statut nu ne sunt clari – un lucru este clar că reglementarea ar trebui să se bazeze pe modele viabile”.
”Statutul special” a însemnat întotdeauna revenirea Republicii Transnistrene în Moldova. Moscova a susținut și ea această decizie, arătând, în Conceptul său de Policită Externă, faptul că „Rusia promovează o soluție cuprinzătoare a problemei transnistrene bazată pe respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și statutul neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei”.
Cu toate acestea, nu este deloc clar dacă Tiraspolul are într-adevăr în vedere negocierile privind reintegrarea. Ministerul de Externe al republicii nerecunoscute a refuzat să comenteze scrisoarea. Secretarul de presă al liderului transnistrean, Denis Podgorny și însuși Vadim Krasnoselsky nu au răspuns apelurilor și solicitărilor presei independente din Rusia, pe marginea acestui subiect.
Mai mult decât atât, în toată istoria conflictului, Tiraspolul și-a demonstrat o singură dată disponibilitatea de a negocia reunificarea cu Chișinăul. Asta a fost în 2003, când părțile au discutat despre proiectul creării unui stat federal, în care Transnistria și Găgăuzia să aibă statut de subiecți. Dmitri Kozak a participat activ la dezbaterea planului de unire a Moldovei, care a fost în cele din urmă respins de Chișinău. La acea vreme, ca și acum, a ocupat funcția de șef adjunct al administrației prezidențiale a Federației Ruse.
Nici de data aceasta Moscova nu stă deoparte. „Facem apel la conducerea Republicii Moldova să dea dovadă de o abordare constructivă și să răspundă pozitiv inițiativei Transnistriei”, a declarat pe 25 decembrie reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, arogând, pentru Moscova calitatea de ”mediator și garant în procesul de reglementare transnistreană”.
În atare situație, devine evident faptul că liderul transnistrean a fost trimis cu sorcova de Kremlin la porțile autorităților din Chișinău, făcându-i propunerea Maiei Sandu cu aprobarea lui Vladimir Putin, după ce, în luna august, în timpul vizitei sale la Chișinău, Dmitri Kozak a cerut oficialilor moldoveni să-și prezinte viziunea asupra soluționării conflictului transnistrean.
Chișinăul nu stă de vorbă cu marionetele Moscovei
Autoritățile republicii Transnistrene nu au anunțat niciodată oficial și asumat că au propriul plan de rezolvare a conflictului. Totodată, procesul de negocieri privind Transnistria în formatul „5+2” (Moldova și Transnistria sunt părți în conflict, OSCE, Rusia, Ucraina sunt mediatori, UE și Statele Unite sunt observatori) a fost blocat în 2019. Încercarea de a reuni negociatorii în luna noiembrie a acestui an a eșuat, de asemenea. Chișinăul a cerut amânarea întâlnirii. În plus, în prezent, partea moldovenească nu are un negociator principal pe problema transnistreană. Vladislav Kulminsky, care s-a ocupat de această problemă în calitate de viceprim-ministru pentru Reintegrare, a demisionat la începutul lunii noiembrie, iar un înlocuitor nu a fost încă numit.
Aparent, scrisoarea lui Vadim Krasnoselsky ar trebui să oblige Chișinăul să negocieze. Cui toate acestea, având în vedere faptul că documentul reprezintă doar o adresare personală a liderului separatist, autoritățile moldovenești nu au reacționat la aceasta nici public, nici pe căi diplomatice. Reprezentantul administrației prezidențiale a Republicii Moldova, ca răspuns la o solicitare de a comenta inițiativa Tiraspolului, a anunțat că, din partea Transnistrie, nu a fost primit nimic oficial, în condițiile în care, oricum, anterior acestei stări de fapt, Maia Sandu afirmase că nu are de gând să se întâlnească personal cu liderul transnistrean.
O ”șmecherie” gândită în laboratoarele Kremlinului
Mai mult decât atât, Alexandru Flenca, care a ocupat în urmă cu un an funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova, consideră că scrisoarea lui Vadim Krasnoselsky este o șmecherie.
„Nu există niciun fel de conținut acolo. Este doar o momeală, prin care se vorbește despre apropiere, dar prin relații de bună vecinătate între cele două țări”, a comentat fostul oficial inițiativa lui Krasnoselsky.
În mod similar argumentează și Oazu Nantoi, membru al parlamentului moldovenesc din Partidul Acţiune şi Solidaritate, considerând că ”scrisoarea” liderului separtaist trebuie privită doar în contextul situației din jurul Ucrainei și al negocierilor dintre Moscova și Occident privind garanțiile de securitate.
„Rusia a impus negocieri lui Biden pentru a împinge Ucraina în acordurile de la Minsk. Iar, pentru ca Occidentul să înghesuie Ucraina cât mai elegant, este necesar să se demonstreze că acea capcană în care Moscova vrea să înghesuie Ucraina nu este o capcană, ci un proces eficient de negociere”, a declarat Oazu Nantoi, declarându-se convins de faptul că textul scrisorii „i-a fost scris lui Krasnoselsky la Moscova” și că „este deja pregătită o listă de compromisuri care să demonstreze eficacitatea formatului de negociere asupra Transnistriei”.