O parte dintre cei 10.000 de militari americani pe care Donald Trump ar urma să-i retragă din România și Polonia ar putea să fie mutați în Ungaria, întrucât președintele SUA preferă țări conduse de lideri pe care îi consideră prieteni, iar premierul maghiar Viktor Orban este unul dintre aceștia, scrie Hirado, agenția de presă a televiziunii publice de la Budapesta.
În timp ce mai multe instituții de presă americane și europene au scris despre „plecarea” Americii și eșecul acesteia de a sprijini Europa, prin posibila reducere a numărului de forțe americane NATO staționate în Europa, Anton Bendarzhevski, directorul Fundației de Cercetare Economică Oeconomus, a comentat că Donald Trump nu ar face decât să reducă la jumătate contingentul suplimentar de 20.000 de oameni trimis de predecesorul său Joe Biden.
America face cu mâna de ”la revedere”? Înalți oficiali ai Pentagonului iau în considerare o propunere de retragere a 10.000 de militari din forțele europene ale NATO din Europa de Est, amintește Hirado, care analizează informațiile publicate de Politico. Potrivit ziarului de la Bruxelles, care citează oficiali americani și europeni, această mișcare provoacă îngrijorare pe ambele continente, deoarece ei cred că l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.
Politico îl citează pe șeful Comandamentului European al SUA, generalul Christopher Cavoli, care a recomandat constant la o audiere în Camera Reprezentanților de la Washington ca numărul de trupe staționate în Europa să fie menținut ca la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022. Acest lucru ar fi necesar pentru a păstra echilibrul de putere, susține acesta.
”În anii 1980, peste 300.000 de soldați americani erau staționați în Europa de Vest. La vremea aceea, vorbeam despre peste 40 de baze militare americane. În anii 1990, acest număr scăzuse deja cu 100.000, la aproximativ 200-210.000“, a amintit Anton Bendarzhe, expert în politică externă.
Până la sfârșitul anilor 1990, numărul soldaților americani în Europa era în jur de 140-150.000, în timp ce până în anii 2020, numărul contingentelor militare americane a scăzut la aproximativ 60-63.000, a spus expertul maghiar.
Expert: Afirmația că ”Trump părăsește sigur Europa” nu este valabilă
Joe Biden a consolidat această prezență cu încă aproximativ 20.000 de militari, în principal pe flancul estic al NATO. Acești soldați erau de obicei dislocați în Polonia și în România. Numărul contingentelor militare americane din Europa a crescut astfel până la aproximativ 80.000 în 2022, în urma invaziei rusești a Ucrainei.
Discuțiile interne despre reducerea trupelor americane în România și Polonia vin într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să-l convingă pe Putin să accepte o încetare a focului, notează CNBC. Televiziunea americană de știri a spus: Trump a făcut campanie pe promisiunea unei încheieri rapide a războiului, iar acum cere o încetare a focului.
Președintele republican are o poziție foarte diferită în privința Ucrainei față de Biden, care a promis că va furniza arme și alte asistențe Kievului atâta timp cât este nevoie pentru a câștiga în fața Rusiei.
Expertul ungur în politică de securitate nu este însă neapărat de acord cu încadrarea conform căreia „a sosit Donald Trump, care acum părăsește sigur Europa în fața Rusiei sau a oricărei alte potențiale amenințări; slăbește apărarea europeană, securitatea europeană; și în plus, se pregătește să se retragă eventual din NATO sau să o desființeze”. Potrivit lui Anton Bendarzhevsky, nicio afirmație nu este valabilă în această formă.
Trump este mai interesat de consolidarea NATO și de echilibrarea costurilor și contribuțiilor, decât de retragerea Statelor Unite din NATO. Expertul a atras atenția asupra faptului că Trump va lua acum acasă jumătate din cei 20.000 de oameni trimiși în Europa de Joe Biden. „Deci să spunem că, în comparație cu președinția anterioară a lui Trump, acesta este încă un număr mai mare”, a adăugat el.
Prezența a 30.000 de militari americani in Ungaria, ”nerealistă”: ”Nu avem logistica pentru asta”
Apropo, 10.000 de soldați au fost redistribuiți din Germania în Polonia în timpul primei președinții a lui Donald Trump, a reamintit expertul. Bendarzhevsky Anton nu a exclus posibilitatea ca astfel de redistribuiri să aibă loc și acum, iar, conform logicii lui Trump, aceste trupe ar putea fi direcționate către țări cu care președintele american are relații mai bune.
Ungaria a fost menționată și anterior ca posibilă destinație, dar presa a prezentat inițial cifre complet nerealiste, precum sosirea a 30.000 de soldați. Nu avem logistica sau infrastructura pentru asta, a spus Anton Bendarzhevski, care, totuși, crede că ”este posibil să ne imaginăm o prezență militară americană în Ungaria, deși într-un număr mai mic”.
El le-a văzut drept „gesturi” din partea Statelor Unite către parteneri pe care actuala administrație americană îi consideră mai importanți, în detrimentul celor pe care îi consideră mai puțin importanți.
CNBC îl citează pe secretarul Apărării Pete Hegseth, vorbind la Bruxelles în februarie, în timpul primei sale călătorii în Europa, spunând: „Realitățile strategice dure împiedică Statele Unite să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite se vor concentra pe securizarea propriilor granițe sudice și pe combaterea Chinei, a spus el.
Elbridge Colby, care se așteaptă să fie confirmat de Senat în curând ca principal consilier politic al Pentagonului și ar putea deveni oficialul de rang al treilea în Departamentul Apărării, a cerut, de asemenea, să se acorde mai multă atenție Chinei, adaugă CNBC.
”SUA are nevoie de prezență militară în Asia de Est din cauza Chinei”
De asemenea, nu este o modalitate bună de a spune că o altă regiune a devenit mai importantă: pur și simplu, după prăbușirea Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece, Europa a fost mai puțin o prioritate. Casa Albă nu a mai simțit nevoia unei prezențe militare americane în Europa, ci mai degrabă în Orientul Mijlociu. Potrivit expertului maghiar, prezența lor acolo părea a fi mai semnificativă în legătură cu intervenția americană în Afganistan sau Irak.
Bendarzhevsky Anton a subliniat că Orientul Mijlociu necesită o implicare mult mai mare a americanilor, „iar acum Statele Unite consideră că ar putea fi o nevoie mai mare de prezență militară americană în regiunea Asiei de Est din cauza Chinei. Pe fondul conflictului emergent China-Taiwan sau poate potențialului conflict din Marea Chinei de Sud, soldații americani sunt necesari acolo, într-un loc mai bun sau într-o poziție mai importantă”.
În timp ce mass-media prezintă acest lucru ca și cum Donald Trump ar fi luat o decizie bruscă, „acest lucru nu este adevărat, pentru că de fapt continuă strategia americană tipică de zeci de ani”.
Ideea unei acțiuni militare europene comune a fost ridicată cel mai recent în timpul discuțiilor din martie dintre premierul britanic Keir Starmer și „Coaliția celor dispuși”.
Ca răspuns la întrebarea despre apărarea europeană independentă, expertul ungur a explicat că cei din Comisia Europeană au în vedere un cadru pe 5 ani, în valoare de 800 de miliarde de euro.
Acestea sunt parțial recomandări către statele membre și parțial concesii în anumite aspecte, cum ar fi asumarea datoriilor sau reducerea bugetului, „care ar încuraja cheltuielile de apărare ale statelor membre”.
