Un nou caz de violență a răbufnit de această dată în Târgu-Mureș, unde un elev de 15 ani și-a lovit profesoara cu pumnii și picioare. Situația frizează absurdul în condițiile în care elevul, reținut pentru 24 de ore, după agresiune, poate reveni în școală și se poate întoarce la clasă. Elevul de clasa a VIII-a a făcut scandal în timpul unei ore şi a arătat gesturi obscene cadrului didactic. Poliţiştii au venit la şcoală şi l-au dus pe elev la sediu, unde l-au amendat cu 500 de lei. Când a revenit la unitatea de învăţământ, el a agresat un cadru didactic și a fost, ulterior, reținut pentru 24 de ore.
Sindicatele vor legi
Reprezentanţii Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) sunt de părere că sistemul de educaţie din România îşi arată din nou vulnerabilitatea în faţa cazurilor de violenţă şi abuz. Deşi există cadrul legislativ prin care să se prevină şi combată astfel de situaţii, ceea ce lipseşte este „coerenţa unei strategii clare” de conştientizare şi de intervenţie.
FSLI a mai spus că a înaintat Parlamentului o astfel de iniţiativă legislativă, însă, „din păcate, parlamentarii nu au înţeles” importanţa acestui act normativ şi proiectul a fost tratat cu „indiferenţă”.
„Violenţa nu este o soluţie, nu este un răspuns şi cu atât mai mult nu poate fi un comportament tolerat în locul în care ne creştem copiii. Avem nevoie de un plan coerent de măsuri prin care să descurajăm orice fel de acţiune de acest gen. Dacă nu acţionăm cât mai repede nu mai putem ajunge să corectăm, ci doar să vindecăm răni fizice şi psihice pe care agresorii le provoacă celor agresaţi”, a declarat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI. Potrivit sindicaliştilor, nu doar şcoala trebuie să fie responsabilă de acest proces educativ, ci şi familia şi autorităţile statului, și că este nevoie de o amplă campanie de informare.
Potrivit datelor Ministerului Educației, publicate de edupedu.ro, în anul școlar 2021 – 2022, au fost înregistrate aproape 10.000 de cazuri de violență în școli, în creștere cu peste 7 mii de cazuri față de 2021.
Recomandările copiilor pentru stoparea abuzurilor din școli
O serie de propuneri pentru combaterea cazurilor de abuz și violență în școli au fost prezentate ministrului educației de către elevii din Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România.
- Dezvoltarea unei platforme online de către Ministerul Educației, unde copiii și părinții pot reclama un caz de abuz în școală.
- Profesorii trebuie să fie pregătiți pentru a interveni în cazul unui abuz asupra unui elev, în școli: conducerea școlii să organizeze campanii de conștientizare cu privire la toate formele de abuz și efectele lui.
- Facilitarea colaborării și schimbului de bune practici dintre școli.
- Desfășurarea orei de consiliere și dirigenție cu aceste teme.
- Consiliere de grup cu consilierul școlar, unde să se discute pe larg despre abuzuri.
- Centralizarea tuturor măsurilor de protecție ale elevului într-un document oficial.
„Așa-zisele glume se transformă în cuvinte injurioase, în palme, în pumni, în violență și abuz sexual care lasă răni adânci, atât fizice, dar și psihice pe care victimele vor trebui să le poarte pe umeri pentru tot restul vieții. Nepăsarea ucide educația, fiind o responsabilitate colectivă să asigurăm un viitor unde violența să fie doar o amintire dureroasă a trecutului”, au declarat reprezentanții Consiliului.
Aș pune cuvântul „Bacalaureat”
Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) critică modul în care sunt evaluaţi elevii la finalul învățământului preuniversitar și solicită desfiinţarea examenului de Bacalaureat.
„În perioada 4-6 martie au avut loc simulările naţionale ale examenului de Bacalaureat. Elevii au fost dezamăgiţi de subiecte, spunând că sunt ineficiente”, susține organizația. Amintim că o presiune similară pe anularea examenelor de Bacalaureat a apărut la finalul primului an școlar afectat de pandemie, însă ministrul de atunci, Monica Anisie, a respins presiunile și examenele au fost menținute.
Lorena Drăguşin, preşedinta Asociației, susține că „Bacalaureatul este un examen din inerţie, nu ştim ce vrem cu el, ci doar ne-am obişnuit să îl dăm în fiecare an, fără vreun scop sau beneficiu. (…) Pe lângă faptul că materia este foarte multă, este învechită. Este total absurd ca o ţară membră Uniunii Europene să rămână într-o continuă buclă temporală! Suntem în anul 2024, iar elevii încă sunt forţaţi să înveţe comentarii kilometrice ale operelor literare din anii 1800, pe care oricum le uită după ce ies din sala de examen”.
Asociația Elevilor din Constanța afirmă că „examenul de Bacalaureat a ajuns o mare îngrijorare pentru toţi elevii. În timpul liceului, elevii sunt învăţaţi să tocească, nu să şi înţeleagă ce li se predă, iar după examen tot ce au memorat va fi uitat, acesta nefiind folositor pentru viitorul lor. Elevii ajung să înveţe doar ca să ia examenul şi să scape de o grijă, nu ca să îşi testeze cunoştinţele, deoarece acesta nu face asta”.
