Printre altele, Kövesi a dat un interviu pentru Ziarul de Gardă, în care vorbește despre experiența sa în fruntea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România.
Întrebată de eficiența practicii sechestrului pe bunuri, fosta șefă DNA a spus:
”Ca să fac o comparație cu România, când eram șef la DNA, în unul din rapoartele anuale, asta a fost una dintre problemele pe care le-am semnalat, pentru că noi am indisponibilizat foarte multe bunuri și valori – sute de milioane de euro, iar, după ce aveam condamnări în instanță și rămâneau definitive, judecătorii dispuneau confiscarea bunurilor, era un procent, la acel moment, de 10% care se executa efectiv. Și aceasta, evident, că era o problemă, pentru că nu e important doar să pui infractorii la pușcărie, e important și să le iei averile și să recuperezi prejudiciile și tot ce au dobândit ilicit. La acel moment, a început un dialog instituțional, care n-a existat anterior, pentru că fiecare instituție arăta cu degetul spre cealaltă: cei de la Finanțe spuneau că procurorii n-au pus bine sechestre, n-au identificat bunurile, noi spuneam că le-am identificat, dar voi trebuia să le executați și nu ați făcut-o”, a declarat Kovesi.
”Cumva, vedeți, a existat și în experiența statelor care sunt membre UE această problemă, dar important este cum o soluționezi, pentru că probleme vor fi tot timpul, impedimente vor fi tot timpul, un mod diferit de interpretare a legislației va fi tot timpul. Important este cum te raportezi la ele. Cel mai important este acel dialog instituțional, care trebuie să existe între toate aceste instituții. Când tu, ca procuror, vezi că ai o problemă cu modul de executare a hotărârilor, te duci la Finanțe sau la agenția care este responsabilă și ai un dialog cu ei, încerci să afli ce se întâmplă. La fel și invers: când simți că ai o problemă cu procurorul sau cu poliția, te duci să discuți și încerci să găsești calea instituțională. Fără comunicare nu se poate progresa”.
” – Există diferențe între corupția din România, despre care cunoașteți, și cea la nivel european?
– Corupția și frauda se manifestă aproape la fel. Nu există o țară curată, în care nimeni nu comite nicio faptă infracțională. Ceea ce există, este voința de a identifica aceste fapte, există posibilități legislative mai mari sau mai mici, depinde de statul membru, există structuri specializate sau procurori specializați care încearcă să-și facă treaba cât mai bine.
– Știți că un fenomen cu care se confruntă societatea este dezinformarea, fake news. Vizita Dumneavoastră la Chișinău a provocat asemenea zvonuri. Unele site-uri îndoielnice din România au scris că șefa Parchetului European „dorește să implementeze și în Moldova tactica pământului pârjolit”, că ați fi distrus mediul de afaceri românesc și că intenționați să o faceți și în R. Moldova. Dacă doriți să comentați pe marginea acestor dezinformări.
– Cred că am explicat prezența mea aici în mod foarte clar. Mediul de afaceri din România este foarte bun și oamenii își desfășoară afacerile în continuare. Și le desfășurau și când eram șef la DNA. Scopul vizitei mele a fost unul clar. În primul rând, un semnal de susținere pentru autoritățile din R. Moldova în acest drum spre aderarea la Uniunea Europeană. Eu nu am venit să dau lecții. Am venit aici să împărtășesc din experiența mea de 27 de ani de procuror, am venit ca reprezentat al unui organism al Uniunii Europene, ca cetățean al UE din România. Cu siguranță, sunt elemente și expertize pe care le pot împărtăși cu colegii mei”
