Din 27 de spitale moderne planificate, ar putea să rămână doar 13, recunoaște ministrul fondurilor europene. Pe lângă miliardele de euro pe care le-am putea pierde din această cauză, România negociază acum și noi modificări privind pensiile speciale, pentru a evita sancțiuni de la Bruxelles.
Deși spitalul de 40 de milioane de euro din Giurgiu ar trebui să fie gata în 15 luni, responsabilii abia acum schimbă proiectul tehnic.
Consiliul Județean, instituția responsabilă de proiect, dă dovadă de o indiferență revoltătoare, deși este la un pas de a pierde finanțarea europeană.
Aceeași indiferență și la Arad, unde ar trebui ridicată o maternitate nouă, în valoare de 115 milioane de euro, dar lucrările nu au început.
Ministerul Sănătății a promis 27 de spitale prin PNRR
Inițial, Ministerul Sănătății a promis 27 de spitale finanțate prin PNRR. Apoi 24. Acum, doar 13 unități ar mai putea primi bani europeni, spune ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, după o discuție cu oficialii de la Bruxelles.
Marcel Boloș, ministrul investițiilor și fondurilor europene: „Ne-am chinuit să-i convingem că acele spitale care au contractele de achiziții publice încheiate și șantierele deschise, adică se lucrează pe șantier, să rămână.”
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: „Aș vrea să ne coordonăm la nivelul guvernului și, când dăm declarații, să le dăm în același mod.”
Printre spitalele pentru care lucrările sunt avansate se numără cele din Balotești, Bistrița și Cluj. Asta în vreme ce altele – de pildă, Institutul CC Iliescu din Capitală, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov și Spitalul de Ginecologie Buftea – nici măcar nu au mai semnat proiectele de finanțare prin PNRR.
Între timp, Guvernul are la dispoziție șase luni să rezolve și problema pensiilor speciale, un jalon important în PNRR, ca să nu piardă 230 de milioane de euro.
O variantă discutată cu oficialii europeni este ca, în cazul pensiilor magistraților, să fie redusă rata de înlocuire la pensionare de la 80% la 65%, așa cum se întâmplă acum la militari. Adică pensia magistraților să fie 65% din ultimul salariu, nu 80%. Iar a doua variantă este creșterea vârstei de pensionare a magistraților.
Se vorbește din nou și de supraimpozitarea acestor pensii, dar măsura ar putea pica din nou la Curtea Constituțională.
