”Alianța” ÎCCJ a validat, mai de voie, mai de nevoie, proaspăt-născuta Alianță a Dreptei Unite, asta după ce BEC a spus inițial că Eugen Tomac nu apare ca președinte PMP în Registrul partidelor politice. A fost necesar, prin urmare, ca membrii alianței politice amintite, Cătălin Drulă, Ludovic Orban și Eugen Tomac, să facă un adevărat tur de forță pe la ICCJ, cu tot cu avocații aflați la dispoziție, pentru ca decizia să fie în cele din urmă întoarsă.
Cum s-a ajuns însă la o asemenea babilonie juridică? Păi s-o luăm cu începutul, adică momentul când Eugen Tomac a demisionat din funcţia de preşedinte al PMP după ce partidul a ratat intrarea în Parlament la alegerile din 2020, în locul său fiind ales Cristian Diaconescu. A venit apoi congresul PMP din 19 februarie 2022, în urma căruia Eugen Tomac era ales președinte al PMP, după ce Cristian Diaconescu încercase o fuziune cu AUR.
O lună mai târziu, același Tomac anunța excluderea din PMP a lui Cristian Diaconescu, numai că nici acesta nu se lăsa mai prejos. „Aşa-zisa mea excludere din PMP este nulă, deoarece decizia a fost luată de o adunare de persoane nestatutar constituită, nerecunoscută de justiţie”, tuna și fulgera Diaconescu. După încă un an a venit momentul unei aparente înclinări a balanței înapoi spre fostul ministru de Externe, când Curtea de Apel București decidea rejudecarea procesului prin care a fost contestat congresul din 19 februarie 2022. Iar dacă vi se pare că sună complicat… chiar este, din moment ce din formularea anterioară ambele părți puteau interpreta decizia judecătorilor ca fiind una care le dădea dreptate. Ceea ce s-a și petrecut, desigur.
Această ambiguitate juridică a continuat de altfel chiar până recent, fiind cunoscut faptul că, deși era teoretic președintele PMP, Tomac nu avea încă, printre altele, drept de ștampilă.
În concluzie, un episod cel puțin bizar al politicii post-decembriste, care arată că, deși România are pretenții de justiție funcțională, totuși ea încă are tendința de a fi influențabilă. Din păcate fix într-un moment de maximă importanță, cum este cel al debutului primei runde de alegeri în anul electoral 2024.
În USR continuă hemoragia de resursă politică
Alianța Dreapta Unită a reușit, în cele din urmă, să se înregistreze la BEC, dar asta nu înseamnă că problemele nu continuă pentru USR.
Astfel, abia ce s-au stins ecourile momentului în care europarlamentarului USR Vlad Gheorghe i s-a interzis intrarea în sediul partidului, când, iată, un nou scandal de răsunet are loc. Este vorba despre un alt europarlamentar, Nicu Ștefănuță (foto), care spre deosebire de Vlad Gheorghe, însă, și-a dat demisia de-a binelea din USR. “Este ca o căsnicie toxică. Nu puteți să-mi cereți să rămân în aceeași căsnicie cu femeia care m-a înșelat”, a declarat acesta.
Alături de Ștefănuță, parte a celei mai recente hemoragii useriste sunt primarii care au trecut recent la PSD, mai precis Camelia Bertea, primar al orașului Victoria, plus Timotei Păcurar, primar în comuna Micăsasa, acesta din urmă plecând la PSD cu tot cu viceprimarul la fel de userist, mai precis Adrian Suciu.
Fapt pentru care, că tot vorbeam de alianțe, Forța Dreptei, PMP și USR par ori să nu știe cu cine intră în căsnicie, ori să accepte pur și simplu acest veritabil ménage à quatre cu omniprezentul PSD.
