„Modificările fiscale (ordonanța „trenuleț” – n. red.) vor avea impact sistemic în economie. De 2 ani de zile explic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că am un deja vu din 2008”, notează economistul Radu Georgescu.
Acesta a amintit de criza economico-financiară din anul 2008, când „economia duduia pe baza împrumuturilor bancare”.
„2009 și 2010 au venit cu un potop de creșteri de taxe, iar economia s-a prăbușit. Au trecut 10 ani până am revenit la nivelul PIB-ului din 2008”, spune economistul.
Radu Georgescu a enumerat câteva dintre efectele Ordonanței „trenuleț” asupra principalelor industrii.
Industria IT
În cazul industriei IT, Radu Georgescu subliniază că impozitul de 10% pentru IT-iști va clatină serios industria. „Peste 80% din industria IT din România sunt servicii externalizate de companii din România sau străinătate. Scutirea de impozit pe venit a fost scopul pentru care au fost înființate aceste firme de IT. Multe firme își pierd în acest fel scopul pentru care au fost înființate”, spune economistul.
Acesta amintește că a explicat de mai multe ori că indutria IT din Romania trebuia să se concentreze pe produse soft făcute în Romania. „Când ai produsele tale ești mult mai stabil în fata turbulentelor economice. (…) Vor dispărea firmele IT care nu vor face produse 100% în Romania”, notează economistul.
Industria construcțiilor
În ce privește industria construcțiillor, Radu Georgescu notează că impozitul de 10% va crește și mai mult cheltuielile firmelor de construcții. „Deja sunt mulți dezvoltatori cu probleme financiare deoarece nu reușesc să vândă apartamentele aflate în stoc. În 2025 aceștia vor trebui să facă discounturi masive pentru a le vinde”, spune el.
Industia alimentară
„Impozitul de 10% din industria alimentară va duce la un nou val de inflație”, notează Radu Georgescu.
Creșterea taxării pentru IMM-uri
În ce privește creșterea taxării pentru microîntreprinderi, Radu Georgescu spune că „impozitul pe profit de 16% și impozitul pe dividende de 10% va face neatractivă ideea de antreprenoriat din Romania pentru IMM-uri”.
Probabil vor fi IMM-uri care vor migra către zone mai prietenoase. Pregătiți-vă financiar și mental. Aceste creșteri de taxe sunt doar începutul. Vor urma și altele în 2025”, subliniază Georgescu.
Guvernul aprobă azi OUG trenuleț. Ce taxe cresc
Ordonanța trenuleț se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de la ora 13,00, aceasta stipulând și creșterea unor taxe:
Principalele măsuri de stopare a cheltuielilor bugetare:
– pensiile nu cresc, rămân la nivelul din noiembrie 2024. Măsura se aplică și pensionarilor speciali din justiție, domeniul aeronautic, pensii militare etc.
– înghețarea salariilor bugetarilor la nivelul din noiembrie 2024
– înghețarea ajutoarelor sociale prin înghețarea indicelui social de referință
– scad sumele alocate pentru programul de investiții locale Anghel Saligny la maxim 50% din valoarea din 2024
– înghețarea veniturilor demnitarilor la nivelul din noiembrie 2024
– alocațiile pentru copii rămân la nivelul din noiembrie 2024
– indemnizația de hrană acordată unor categorii de bugetari rămâne la nivelul din noiembrie 2024
– orele suplimentare de lucru ale bugetarilor se vor compensa exclusiv prin zile libere, nu vor fi plătite
concediul neefectuat de bugetari nu va mai fi compensat în bani
– bugetarii nu vor putea primi prime și bonusuri
– sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe
– voucherele de vacanță vor avea valoarea de 800 de lei, cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.
– nu vor mai fi decontate cheltuielile de transport în concediu ale bugetarilor
– se elimină facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
– se păstrează neimpozitarea sumei de 300 de lei din salariu pentru veniturile care nu depășesc 4.300 lei brut lunar.
– sunt înghețate angajările la stat, cu unele excepții
– eșalonarea pe 5 ani a drepturilor salariale. Nerespectarea de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară
– limitarea la 6 a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor
– subvenția pentru partide scade cu 25% față de 2024
– studenții beneficiază de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea
– primării nu vor mai primi bani în acest an pentru construcția de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema
– crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%.
Crește impozitarea microîntreprinderilor prin:
– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
– eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Se reinstituie impozitul pe construcții, numit în trecut „taxa pe stâlp”, datorat de:
– persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
– persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
– persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembri inclusiv.
Un impozit similar acestui impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat în 2015 și 2016, impozitul pe construcţii fiind calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Iar, ulterior, a fost eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2017.
