Primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul din Republica Moldova i-au făcut pe cei mai mulți analiști politici să preconizeze că viitorul președinte va fi ales cu un rezultat foarte strâns.
Calculele nu arătau bine pentru Maia Sandu în contextul în care obținuse în primul tur al scrutinului 42,45% din voturi, iar 94.000 de alegători au ales opțiunea „DA” la referendum, dar nu au votat pentru Maia Sandu, și 70.000 de alegători au venit la prezidențiale, dar au boicotat referendumul.
Referendumul pro-european a trecut datorită diasporei. Cheia pentru câștigarea alegerilor prezidențiale de către Maia Sandu era tot diaspora, care ar fi trebuit să aducă circa 150.000 de voturi în plus față de referendum, declara, în urmă cu două săptămâni, analistul politic Cristian Hrițuc pentru „Adevărul”. De asemenea, Maia Sandu ar fi trebuit să câștige o parte dintre voturile celor 94.000 de alegători care au votat „DA” la referendum, dar nu a ales-o pe actuala președintă a republicii, persoane cu orientări pro-europene, dar care au vrut să sancționeze situația internă din Republica Moldova.
Cum a câștigat Maia Sandu alegerile prezidențiale
Analistul Cristian Hrițuc a analizat pentru „Adevărul” cum a reușit să câștige Maia Sandu alegerile din Republica Moldova cu un procent confortabil, peste 55% din voturi, și ce va trebui să facă în continuare pentru continuarea parcursului european al țării și după alegerile parlamentare de anul viitor, în contextul în care o victorie a taberei pro-ruse ar putea compromite, la fel ca în Georgia, apropierea de UE.
„Dacă corelăm cifrele de la referendum cu cele de acum, ne dăm seama ce s-a întâmplat. Pentru „DA” la referendum au optat 751.000 de alegători, iar acum Maia Sandu a obținut circa 900.000 de voturi. Pe de o parte, a fost un surplus de aproape de 60-70.000 de voturi din diaspora. Apoi, diferența o reprezintă cei care care au votat „DA” la referendum, dar nu au votat Maia Sandu la primul tur de alegeri”, a explicat Hrițuc.
În turul doi al prezidențialelor, voturile obținute de președintă au fost cu mult peste cele obținute în cadrul referendumului. „Aici se poate vedea cel mai bine, că în primul tur a fost un vot de blam la adresa Maiei, că a fost o descărcare de tensiune, iar în turul doi, după conștientizarea pericolului s-a votat pentru salvarea președintei și a parcursului pro european”, arată analistul.
El a mai susținut că aceste cifrele arată potențialul de vot pro european, dar arată și că au existat nemulțumiri la adresa puterii actuale care au fost „încasate” de Maia Sandu.
Hrițuc a mai remarcat o mobilizare puternică în capitală: „Chișinăul s-a speriat și a votat pentru Maia Sandu. În special zona suburbiilor capitalei, centura de siguranță cum o numim noi, care balansează întotdeauna voturile spre Occident”.
Efectul voturilor cumpărate
Hrițuc crede că e greu de determinat efectul voturilor cumpărate de omul de afaceri Ilan Șor: „Nu putem ști dacă oamenii aceia cumpărați nu ar fi votat tot la fel, anti-Maia Sandu, și fără bani. Nu cred că avem un vot luat dintr-o parte și mutat în altă parte. E clar că dacă lăsăm emoțiile de-o parte și gândim analitic, vom avea o măsură reală a efectului. Ce a fost între tururi, știrile privind cele 300.000 de voturi cumpărate, putem spune că a fost un mesaj bun care a ajutat la crearea emoției și la mobilizare. Dar nu știm dacă, în realitate, au fost 50.000 sau 100.000 de alegători care acum au fost sau nu mobilizați de banii lui Șor”.
Ce putem însă analiza, spune Hrițuc, este întrebarea „de ce s-a lăsat structura lui Șor, prin care cetățeni moldoveni erau plătiți regulat, să funcționeze atâta timp? Mai mulți jurnaliști din Moldova știau de câteva luni că sunt undeva la 40.000 de oameni plătiți lunar de Șor. Autoritățile de ce nu au făcut nimic?”
Ce va trebui Maia Sandu să facă în continuare
Cristian Hrițuc susține că dacă vor să continue parcursul pro-european, Maia Sandu și PAS trebuie să înțeleagă că „este o victorie de etapă. Mai e o bătălie de dus anul viitor. Iar cel mai important lucru e ca autoritățile din Moldova să nu se îmbete cu o victorie și să continue să se comporte așa cum s-au comportat până în aceste alegeri”.
Concret, analistul susține că a observat în discursul ținut de Maia Sandu, duminică, la miezul nopții, că a înțeles că este nevoie de o schimbare.
Hrițuc a subliniat pasajul în care președinta arată acest lucru:
„În acest scrutin, am văzut vulnerabilitățile proceselor democratice din Republica Moldova și prioritatea noastră acum este ca să le eliminăm. (…) Cea mai importantă reformă este reforma justiției și lupta împotriva corupției. Este clar că viteza cu care am mers până acum pe aceste reforme nu este suficientă. Este clar că trebuie să schimbăm abordarea, să avem o discuție largă în societate și să venim cu măsuri care să dea rezultate mult mai repede, pentru că trebuie să avem pregătită țara pentru alegerile parlamentare din anul viitor”.
Analistul a identificat trei elemente importante pe care ar trebui să le urmărească, în continuare, noua președintă a Republicii Moldova:
„Schimbarea de poziționare de poziționare a sa în raport cu guvernarea. Nu mai trebuie să evite intrarea în politica internă. Maia Sandu s-a ținut un pic departe de politica internă și s-a concentrat pe politica externă. Se pare că a înțeles acest lucru”.
„Nu pot scuza aroganța și atitudinea superioară”
Al doilea element important este reforma partidului care o susține – PAS.
„Au fost cele mai grele vremuri din ultima sută de ani. Război, pandemie. Dar, astea pot scuza anumite greșeli făcute în actul administrativ, însă nu pot scuza aroganța și atitudinea superioară. Am mai spus că a fost o greșeală punerea la zid a altor adversari politici de pe dreapta”, a susținut Hrițuc.
El a amintit câteva greșeli ale PAS: șicanarea lui Ceban, primarul Chișinăului, prin amânarea bugetului primăriei; atacul deputatului Șoimaru la adresa bisericii pro ruse, care a creat teren fertil pentru propaganda rusă și pentru radicalizarea unui electorat; aducerea ministrului de externe maghiar care în plină conferință de presă a spus că pe holuri se vorbește negativ la adresa Moldovei și că nimeni nu îi vrea în UE; activitatea activiștilor PAS în teritoriu, dintre care mulți nici nu au călcat în zonele repartizate.
Și al treilea element menționat de Hrițuc este reforma instituțiilor, mai ales în ceea ce privește eliminarea corupției, dar și în zona instituțiilor de forță care au asistat pasive la activitatea rețelei Șor.
