Este aproape ireal cum s-a întâmplat tentativa de asasinat care l-a vizat pe fostul președinte american. Glonțul tras de Thomas Matthew Crooks de pe un acoperiș din Pennsylvania i-a trecut, la propriu, pe la ureche.
Înregistrările video cu Donald Trump din timpul discursului sugerează că un gest minuscul l-a salvat de la tragedie – și-a înclinat ușor capul cu câteva secunde înainte să fie țintit.
Experții avertizează că America a fost „la un centimetru distanță de un război civil”.
Când oamenii spun „război civil”, ei nu se referă la anii 1860, când Nordul și Sudul aveau guverne alternative și armate de mii de oameni, ci mai degrabă la anii 1960 – când tulburările civile erau declanșate de asasinate și extremiștii înarmați pândeau în umbră, scrie The Telegraph.
Revoltele provocate de împușcarea lui Martin Luther King Jnr, în aprilie 1968, s-au soldat cu 43 de morți, 3.500 de răniți și 27.000 de arestați. Liberalii au cerut reforme, iar conservatorii lege și ordine.
Trump și Biden sunt suficient de în vârstă pentru a-și aminti acele zile, iar viziunile lor asupra lumii sunt modelate de ele.
Biden se consideră moștenitorul lui Bobby Kennedy, el însuși asasinat în iunie 1968. Trump este comparat cu Richard Nixon, scrie The Telegraph.
În prezent, dacă unul dintre ei ar muri sau ar fi ucis înainte de nominalizarea oficială în cadrul unei convenții, delegații ar fi liberi să aleagă o alternativă prin intermediul unei serii de voturi în plen. În cazul în care tragedia ar lovi după convenție, candidatul ar fi probabil ales de către oficialii partidului (fără nicio garanție că candidatul la vicepreședinție ar umple golul).
Democrații au organizat ultima dată o astfel de convenție în 1968, care a degenerat într-o luptă între protestatari și polițiști. Amintirea instituțională a acelui an fatidic este tocmai motivul pentru care actuala elită democrată ezită să renunțe la Biden, pentru a nu a avea loc o întoarce la o epocă a politicii anarhice și a conducerii mafiote.
Președinția s-a dovedit a fi cea mai periculoasă slujbă din istoria SUA. Patru președinți au fost asasinați și au existat două tentative de a-l ucide doar pe Gerald Ford.
Teoriile conspirației
Susținătorii lui Huey Long, un populist asemănător lui Trump, ucis în 1935, și-au supranumit adversarii „Partidul Asasinatului”.
Efectul precis al violenței politice depinde de psihologia societății în momentul în care are loc. În 1981, America dorea să treacă peste radicalismul din ’68, iar Congresul a devenit mai hotărât colegial. Reagan, aflat în convalescență în spital, a fost vizitat de Tip O’Neill, președintele democrat al Camerei Reprezentanților – și în cea mai extraordinară scenă, Tip a căzut în genunchi în rugăciune și l-a sărutat pe Ronald pe frunte – rivali, dar și prieteni.
În 2024, partizanatul este din nou la modă. Ambele părți cred că cealaltă le amenință libertatea sau că ar folosi mijloace neconstituționale pentru a rămâne la putere.
Violența ajunge la extreme
În 2011, democrata Gabby Giffords a fost împușcată de un alegător. În 2017, republicanul Steve Scalise a fost împușcat de un susținător al lui Bernie Sanders la un meci de baseball.
Supremiștii albi au mărșăluit la Charlottesville în 2017, iar revoltele au urmat uciderii lui George Floyd în 2020. Apoi a fost 6 ianuarie 2021 și luarea cu asalt a Capitoliului.
Nebunia este alimentată de dezinformare. Teoriile conspirației în jurul împușcăturii lui Trump rivalizează acum cu JFK. Unii spun că împușcăturile asupra lui Trump au fost înscenate chiar de candidat. Alții spun că securitatea a fost redusă în mod deliberat pentru a-l pune în pericol – sau că abilitatea trăgătorului de a ajunge atât de aproape indică o legătură cu cineva din interior.
O poveste mai convingătoare este aceea că democrații i-au pus efectiv o țintă pe spate lui Trump prin demonizarea sa.
„Joe Biden a trimis ordinele”, a postat reprezentantul Mike Collins pe X – deși Trump și-a calomniat și adversarii, iar simpatiile politice ale trăgătorului rămân neclare.
„Democrații și aliații lor din mass-media au alimentat temerile în mod nesăbuit. Retorica lor incendiară pune vieți în pericol”, a opinat senatorul Tim Scott.
Dacă ceea ce spune el este adevărat – și dacă Trump ar fi fost ucis – este ușor de înțeles cum unii dintre susținătorii săi s-ar simți îndreptățiți să recurgă la violență.
Atentatul din Oklahoma din 1995 a fost comis de un activist de extremă dreapta care credea că guvernul SUA este în război cu proprii cetățeni. O situație revoluționară apare atunci când oamenii cred că statul este împotriva lor și nu poate fi schimbat prin intermediul urnei de vot, iar uciderea unui candidat la președinție ar fi, pentru cei cu temperament extremist, dovada finală.
Oklahoma a fost inspirată de asediul federal la un complex religios din Waco în 1993 – iar Trump a ales să organizeze un miting în 2024 pe aeroportul din Waco. El i-a apărat pe cei din 6 ianuarie, care au condus asaltul Capitoliului Statelor Unite ale Americii, și a atacat „abuzurile de putere” care au făcut din acesta unul dintre cele mai „corupte și depravate capitole din întreaga istorie americană”.
Pe scurt, moartea lui Trump ar fi împins țara și mai departe pe un drum pe care mergea deja. Mulți americani speră că, după ce au privit peste marginea prăpastiei spre dezordine, oamenii vor face acum un pas înapoi. Primele semne sunt încurajatoare. Condamnarea atacului armat și simpatia pentru familia Trump au fost universale.
Donald Trump a dezvăluit că, deși discursul său inițial în care îl ataca pe Joe Biden era programat să fie remarcabil, el l-a rescris în vederea reconcilierii naționale.
