Este prima dată când preşedintele american pune în mod public condiţii pentru sprijinul militar acordat Israelului. „Dacă intră în Rafah, nu le voi livra armele care au fost întotdeauna folosite (…) împotriva oraşelor”, a declarat preşedintele SUA, într-un interviu pentru CNN. „Nu vom livra armele şi obuzele de artilerie care au fost folosite” până acum, a reafirmat Joe Biden.
Întrebat despre decizia SUA de săptămâna trecută de a suspenda livrarea unui transport de bombe, el a comentat: „Civili au fost ucişi în Gaza din cauza acestor bombe americane. Este greșit”.
Cu toate acestea, Biden a a dat asigurări că SUA vor continua să „se asigure că Israelul este protejat de Iron Dome “, scutul de apărare antiaeriană, care interceptează rachetele trase către teritoriul israelian.
Întrebat despre operaţiunea militară pe care Israelul a lansat-o deja la Rafah, localitate din sudul Fâşiei Gaza unde s-au refugiat peste un milion de palestinieni, Biden a spus că nu a afectat „centrele cu populaţie”. „Le-am spus lui Bibi (prim-ministrul Benjamin Netanyahu, n.red.) şi cabinetului de război că nu vor avea sprijinul nostru dacă intră, cu adevărat, în centrele cu populaţie. Nu ne distanţăm de securitatea Israelului, ne distanţăm de capacitatea Israelului de a duce război în aceste zone”, a precizat Biden.
Statele Unite au suspendat livrarea unei încărcături de bombe cu două săptămâni înainte după ce Israelul nu a răspuns „îngrijorărilor” Washingtonului privind ofensiva anunţată de la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza.
Armata israeliană le-a cerut încă de lunea trecută locuitorilor din partea de est a oraşului Rafah să părăsească zona, stârnind temeri că atacul la sol cu care Israelul ameninţă de câteva luni se va produce în sfârşit. Potrivit estimărilor UNRWA (Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni), în fiecare oră în medie 200 de palestinieni părăsesc oraşul Rafah în urma ordinului de evacuare dat de Israel.
Studenții din toată lumea protestează față de război
Protestele au cuprins pe rând campusurile universitare din SUA și, tot mai mult, din Europa, la aproape o lună de la declanșarea unei mișcări pornite de la Universitatea americană Columbia.
Studenții au instalat corturi și au protestat vizavi de crimele din Gaza. Unele colegii au reprimat imediat protestele împotriva războiului Israel-Hamas. Dintre cele care au tolerat corturile, unele au început să-și piardă răbdarea și să cheme poliția din cauza perturbăriii vieții din campus, problemelor de siguranță și implicarea non-studenților în aceste manifestații.
Săptămâna trecută, Poliția germană a dispersat un protest al câtorva sute de activiști pro-palestinieni care ocupaseră o curte la Universitatea Liberă din Berlin. În Olanda, protestatarii au ocupat un clădire universitară în Amsterdam, ore după ce poliția a reținut 169 de persoane într-o altă locație din campus.
În alte părți ale Europei, studenților li s-a permis să protesteze – cum ar fi peluzele de la Cambridge, din Marea Britanie. Studenții au organizat proteste sau au înființat tabere în Finlanda, Danemarca, Italia, Spania, Franța și Marea Britanie.
Ei se manifestă pentru stoparea răboiului, în care peste 34.000 de oameni au murit de la începerea ofensivei Israelului împotriva Hamas, iar 70% dintre victime sunt femei și copii. Organizațiile internaționale susțineau în decembrie că 90% dintre victime sunt civili, în timp ce armata israeliană spunea că 66% dintre cei care au murit sunt civili.
