Compania „Transport for London” a publicat o listă cu ambasadele care au datorii neplătite pentru taxa de congestie, din 2003 până la 31 decembrie 2023. Taxa de congestie este o taxă pentru un serviciu și nu un impozit, iar diplomații nu sunt exceptați de la plata acesteia. Fiecare șofer trebuie să plătească 15 lire sterline /zi. Majoritatea ambasadelor plătesc taxa, însă există unele care refuză să o facă. Ambasada României are o datorie de 1.868.260 de lire sterline, situându-se pe locul 22 în topul ambasadelor cu datorii.
TfL spune că va continua să urmărească recuperarea acestor sume și presează să prezinte problema în fața Curții Internaționale de Justiție. Totuși trebuie spus că sunt mai multe ambasade care refuză plata acestei taxe, în frunte cu cea a Statelor Unite, care are cea mai mare datorie:
- Ambasada SUA: 14,6 mil. lire sterline
- Ambasada Japoniei: 10 mil. lire sterline
- Biroul Înaltului Comisariat al Indiei: 8,5 mil. lire sterline
- Înaltul Comisariat al Republicii Federale Nigeria: 8,5 mil. lire sterline
- Ambasada Chinei: 7,9 mil. lire sterline
- Ambasada Rusiei: 5,9 mil. lire sterline
- Ambasada Poloniei: 5,2 mil. lire sterline
- Înaltul Comisariat al Republicii Ghana: 5 mil. lire sterline
- Kazahstan: 4,6 mil. lire sterline
- Germania: 4,6 mil. lire sterline
Pe lista rău platnicilor se mai regăsesc Sudan, Coreea de Sud, Pakistan, Franța, Spania, Tanzania, Cuba, Algeria, Africa de Sud, Sierra Leone, Ucraina, Grecia, Turcia și Cipru.
Într-un răspuns pentru Barikada, Ministerul Afacerilor Externe spune că taxa contravine Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961, poziție împărtășită și de alte state. „Potrivit Convenției de la Viena, misiunile diplomatice și membrii misiunilor diplomatice sunt exceptați de la plata anumitor impozite și taxe, în timp ce statul acreditar are obligația de sprijini îndeplinirea funcțiilor misiunilor diplomatice(…)”, arată MAE.
Taxa a fost introdusă în anul 2003 și se aplică vehiculelor care circulă în zona de centru a Londrei, unde se află majoritatea instituțiilor britanice. MAE mai adaugă că, în consultare și coordonare cu alte state interesate, partea română reia demersurile pe lângă autoritățile britanice pentru a semnala din nou aspectele problematice în legătură cu această taxă.
Hărțile de risc natural pentru cutremure, în lucru
Bucureștiul va avea, în sfârșit, hărți de risc natural pentru cutremure. Acestea vor fi gata peste doi ani.
Consiliul General al Capitalei a aprobat un proiect în valoare totală de 2,3 milioane de lei în vederea elaborării hărţilor de risc natural pentru cutremure la nivelul Bucureştiului. Jumătate din sumă va fi suportată din bugetul municipalităţii, iar cealaltă jumătate de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Durata de realizare a proiectului este de doi ani.
Decizia vine după ce în ianuarie, Ministerul Dezvoltării a solicitat PMB analiza şi identificarea oportunităţii de finanţare în cadrul programului multianual privind elaborarea hărţilor de risc pentru cutremure.
La începutul lunii aprilie, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a transmis municipalităţii oferta cu privire la elaborarea hărţilor de risc natural pentru cutremure la nivelul Capitalei, estimând o valoare de 2,3 mil lei.
