Isărescu a preluat conducerea Băncii Naţionale a României în 1990, la mai puţin de un an de la colapsul regimului comunist al lui Nicolae Ceauşescu, şi şi-a exercitat mandatul peste trei decenii, exceptând perioada de un an în care a fost premier, între 1999 şi 2000.
Isărescu, în vârstă de 74 de ani, beneficiază de sprijinul celor mai mari partide prezente în Parlament pentru a rămâne în funcţie încă un mandat. Votul privind cei nouă membri ai comitetului care stabileşte dobânzile va avea loc după alegerile locale şi cele pentru Parlamentul European din 9 iunie, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, informează Agerpres.
Luna aceasta, Isărescu a fost aproape de a-şi confirma candidatura pentru al optulea mandat, deşi a spus că va accepta dacă are sprijinul Parlamentului. Guvernatorul se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflaţiei din Uniunea Europeană. El a moderat aşteptările privind rapida reducere a dobânzilor, cerând Guvernului să ţină sub control deficitul bugetar, estimat la 5% din PIB anul acesta.
În 13 mai, BNR a menţinut neaşteptat dobânda la 7%, sfidând aşteptările majorităţii economiştilor care se aşteptau la o reducere de 25 puncte de bază.
Ca parte a votului Parlamentului privind comitetul care stabileşte dobânzile, viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, va prelua probabil rolul de prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României de la Florin Georgescu, care va rămâne în board, conform surselor. Ionuţ Dumitru, fostul economist şef al Raiffeisen Bank şi fost şef al Consiliului Fiscal, are sprijinul pentru un post de viceguvernator, înlocuindu-l pe Eugen Nicolaescu, adaugă sursele.
Mandatele unora din actualii membri ai Consiliului de Administraţie al BNR, cum ar fi Cristian Popa şi Csaba Balint, vor fi probabil reînnoite, în timp ce consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu s-ar putea alătura echipei, susţin sursele.
Un purtător de cuvânt al BNR nu a dorit să comenteze informaţiile.
