Subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării sunt dăunătoare atât naturii, cât şi viitorului comunităţilor care locuiesc acolo. Îndiguirile realizate în trecut, pentru a face loc incintelor agricole, reprezintă punctul de plecare care a dus la reducerea fertilității solurilor sau a făcut ca peștii să intre în declin, arată raportul WWF.
În prezent, cinci zone agricole acoperă aproape 40.000 de hectare de teren în Deltă, aceste terenuri fiind adesea arendate către companii private pentru o perioadă de până la 30 ani. „Deşi aceste companii fac profituri uriaşe, dar o mică parte din ele ajunge la comunităţile locale”, susţin realizatorii raportului.
„Pentru conservarea ecosistemelor unice din Deltă şi pentru a oferi un viitor comunităţilor locale, banii cetăţenilor europeni ar trebui să nu mai finanţeze iniţiative distructive. WWF îndeamnă guvernele şi UE să stabilească un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a garanta o eliminare oportună şi echitabilă social, a subvenţiilor care dăunează biodiversităţii şi pentru a le redirecţiona către soluţii bazate pe natură, care ar putea proteja mai bine cetăţenii europeni de impactul schimbărilor climatice”, se menţionează în document.
Studiul, realizat de firma de consultanţă de mediu Trinomics, se concentrează pe efectele pe care subvenţiile identificate le au asupra biodiversităţii, dar nu ia în considerare impactul asupra schimbărilor climatice.
Subvenții pentru stuf tranformat în pășune
Un scandal legat de subvențiile din Deltă a izbucnit la începutul anului. Parchetul European a cerut documente de la instituțiile statului în legătură cu modul în care două firme conduse în trecut de apropiați ai baronul PSD Paul Stănescu (foto dreapta), Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL, au ajuns să solicite subvenții de aproape 6 mil. euro pentru stuful din Delta Dunării. O lege modificată în 2023 a transformat Delta în pajişte, pentru care se pot cere subvenții de la UE, la inițiativa actualului ministru al agriculturii, Florin Barbu (foto stânga), după cum a arătat PRO TV. Tot Barbu, ajuns la șefia Ministerului, l-a demis în februarie pe șeful APIA, liberalul Ionuț Lupu, care stopase atunci plățile. Ulterior, în aprilie, Centrul Județean Tulcea al APIA a refuzat să le plătească celor două firme subvențiile cerute, potrivit G4Media.
Bolile, agravate de clima caldă
Schimbările climatice duc la răspândirea unor boli și la apariția unor noi moduri de transmitere pentru altele. Speciile de vectori, cum ar fi ţânţarii, prosperă într-un climat mai umed, cu temperaturi mai ridicate. Animalele purtătoare de boli se apropie de oameni pe măsură ce habitatul lor dispare, iar scăderea biodiversităţii pare să joace un rol important în răspândirea bolilor, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Nature.
Vara lui 2023, cea mai caldă
Vara trecută, când incendiile de vegetaţie s-au extins în regiunea mediteraneană, pe drumurile din Texas au fost instituite restricţii, iar valurile de caniculă au pus la încercare reţelele electrice din China, a fost cea mai fierbinte din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu, citat de Reuters. Perioada iunie-august a fost cea mai călduroasă de la debutul înregistrărilor, din 1940, un semn clar al schimbărilor climatice care alimentează noi fenomene extreme.
