Consumatorii români resimt din ce în ce mai mult efectele ratelor ridicate ale inflației asupra buzunarelor lor. Deși rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna martie până la 2,6%, de la un nivel 2,8% în februarie şi unul de 3,1% în ianuarie, România este, pentru a treia lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, fapt care îi face pe tot mai mulți producători să apeleze la metoda denumită ”shrinkflation” pentru a-și conserva cifrele la nivel de vânzări, în condițiile în care reacția populației nu este deloc una vehementă.
Efectul acestei metode acționează înșelător la nivel de cumpărător care, periodic confruntat cu creșteri de prețuri la servicii și utilități, se poate simți de-a dreptul privilegiat atunci când își găsește pe rafturi alimentele sau produsele preferate la prețuri neschimbate, fără să mai bage de seamă scăderea cantității sau diminuarea volumelor respectivelor oferte.
Shrinkflation este practica unor companii de a reduce dimensiunea sau cantitatea unui produs, în scopul de a putea păstra pe o perioadă cât mai lungă, într-un sezon inflaționist, același preț. Shrinkflation poate însemna mai puține chipsuri în pungă sau mai puține linguri de înghețată în recipient. Practic, prețul de achiziție rămâne același, dar costul pe unitate crește, fără ca efectul real să poată fi observat de clienți, dacă nu este anunțată la raft.
Unele companii maschează shrinkflation cu o reproiectare a pachetului. Unele ambalaje sunt redimensionate, altele rămân la aceleași dimensiuni dar conțin o cantitate mai mică de produs iar acest fapt este anunțat extrem de dscret pe ambalaj. Sticlele, de pildă, rămân la aceeași formă, dar primesc o reproiectare a fundului ambalajului (adăugarea de goluri), care duce la o scădere a cantităților îmbuteliate.
În România, cel mai recent studiu realizat anul trecut la nivelul consumatorilor naționali arată 93% din respondenți au observat schimbări ale dimensiunilor produselor dar nu au reacționat decât pasiv, deși consideră această strategie ca un marketing înşelător. În Grecia, Germania, Franța și Spania, shrinkflation-ul certificat a dus la revolte publice și petiții adresate autorităților de protecție a consumatorilor.
Ungaria, reacție fermă în fața fenomenului de shrinkflation
Marii retaileri de alimente din Ungaria au fost obligați de guvern ca, din martie, să afișeze avertismente pe ambalajele produselor ale căror dimensiuni au fost reduse, a anunțat Ministerul Economiei de la Budapesta. Rata inflației în Ungaria a atins un vârf de 25% în primul trimestru al anului trecut, cel mai ridicat nivel din UE, și autoritățile de la Budapesta se străduiesc să relanseze economia, în condițiile în care puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut
„În ultimele luni, fenomenul în care dimensiunea anumitor produse s-a redus, dar prețurile au rămas la fel sau chiar au crescut a generat o atenție sporită în mai multe țări. Această practică înșelătoare face ca la final consumatorii să primească mai puține produse pentru banii lor”, susține Ministerul Economiei de la Budapesta. Conform noilor reguli, care au intrat în vigoare în luna martie și sunt valabile timp de două luni, retailerii de alimente cu vânzări anuale de peste un miliard de forinți (2,9 milioane de dolari) au fost obligați să pună avertismente pe produsele ale căror dimensiuni s-au redus comparativ cu perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 1 iulie 2023.
