Departamentul de Administrație și Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE) a transmis un memoriu ministrului Educației, Ligia Deca, în care arată că standardele prezintă neajunsuri substanțiale, iar profesorii critică eliminarea componentei didactice, adică tocmai abilitatea de a comunica cu studenții.
Reprezentanții Facultății menționate cer, totodată, o „dezbatere constructivă pe tema modificării standardelor minimale necesare și obligatorii având în vedere că schimbarea acestora va impacta semnificativ asupra carierei cadrelor didactice, dar și asupra planurilor de dezvoltare a unei cariere didactice în învățământul superior”.
Criticile profesorilor de la ASE:
- Terminologia utilizată este „relativ ambiguă”,
- distincție „subiectivă, aleatorie și discreționară între nucleul disciplinei (…) și domeniile conexe”,
- Eliminarea punctajului pentru bursele postdoctoral este „inoportună”,
- E nevoie să fie „eliminat subiectivismul în evaluare”,
- Există criterii și exprimări „discriminatorii”.
Propunerile de standarde minimale naționale au fost puse inițial în consultare publică la începutul lui martie, dar ele au atras numeroase critici. Pe 22 martie, profesorii Facultății de Chimie a Universității din București criticau standardele pentru disciplina „chimie”. Această contestație a fost susținută de sindicatul Gaudeamus din Universitatea din București.
Un memoriu al unei facultăți a Universității Al.I. Cuza din Iași ridica obiecții față de standardele minimale pentru domeniile Sociologie, Științe Administrative și ale Comunicării, profesorii ieșeni obiectând și față de durata redusă a dezbaterii: memoriul arăta că o consultare adecvată „a lipsit cu desăvârșire fiind impuse o serie de criterii fără niciun fel de argumentare sau de explicare a principiilor care au stat la baza delimitării acestora”. Dezbaterile publice vor dura până în data de 20 mai.
Noi membri în celebra CNATDCU
Ministerul Educaţiei a anunţat că a deschis apelul de candidaturi pentru poziţiile de membru ale Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, pentru mandatul 2024 – 2028. CNATDCU este comisia care verifică acordarea titlului de doctor și a stârnit numeroase controverse, după ce diplomele mai multor politicieni suspectați că și-ar fi plagiat lucrările au „trecut” fără verificări consistente. „Principiile care stau la baza selecţiei membrilor CNATDCU sunt: transparenţa, evitarea incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese, inclusiv a imixtiunii factorului politic, asigurarea reprezentativităţii profesionale şi instituţionale”, potrivit Ministerului. Noul Regulament privind studiile doctorale, publicat la începutul anului în Monitorul Oficial, arată că „universitățile preiau controlul asupra verificării tezelor de doctorat pe care tot ele le eliberează, cu un control extern ca și inexistent în cazul plagiatelor”. Mai nou, răspunderea revine conducătorului de doctorat, împreună cu autorul lucrării.
Campus pentru învățământul dual în Argeș
În judeţul Argeş va fi construit un campus pentru învăţământ dual, valoarea eligibilă fiind de 25 de milioane de euro. Parteneri sunt şapte instituţii sau unităţi de învăţământ: Universitatea din Piteşti, Universitatea “Constantin Brâncoveanu”, Liceul Tehnologic de Construcţii de Maşini din Mioveni, Liceul Tehnologic Dacia Piteşti, Liceul tehnologic Astra Piteşti, Liceul Tehnologic “Ferdinand I” Curtea de Argeş, şi Liceul Tehnologic Topoloveni”.
Potrivit ministrului educației se dorește realizarea a 29 de campusuri pentru învăţământ dual în toată țara. „Acest campus reprezintă o parte a efortului naţional ca ruta tehnologic duală care formează viitorii meseriaşi şi viitori profesionişti din toate meseriile de care este nevoie în România să redevină o rută de prestigiu. Practic, finanţăm 29 de campusuri integrate duale în întreaga ţară, acoperind toate regiunile de dezvoltare şi facem acest lucru printr-o suplimentare a bugetului alocat. Iniţial era vorba de o ţintă în PNRR de 10 astfel de campusuri. Vom finanţa 29 pentru că din anul şcolar 2029 -2030 ne dorim să avem numai învăţământ dual pe ruta tehnologică, profesională cum o ştim astăzi”, a spus Ligia Deca.
