Proiectul a trecut practic de ultimul hop – sesizarea de neconstituționalitate – și s-a dus pentru promulgare la președinte. Potrivit legii, votată cu larga majoritate a PSD și PNL, constituie infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau contribuţiilor. De asemenea, vor constitui infracţiuni de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă – evidenţierea, în actele contabile, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile; executarea de evidenţe contabile duble.
Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru cei care nu folosesc sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, în mod corect sau nu folosesc aparate de marcat conectate la baza ANAF.
În aceste cazuri de infracţiuni, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1 mil. euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”, potrivit legii. Astfel, dacă suma e acoperită, organele competente nu vor sesiza organele de urmărire penală.
CCR: Se trece la teoriile „moderne” ale dreptului penal
Curtea Constituțională (CCR) a respins cu unanimitate obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații USR și cei neafiliați. Potrivit deciziei, dispozițiile legii criticate constituie „un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal”, adică pedeapsa cu închisoarea, care reprezintă o „condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept”, potrivit acestora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public.
80% din sesizări, prejudiciu sub 500 mii euro
Potrivit celor doi inițiatori,la ora actuală,numărul mare de sesizări duce la o încărcare a organelor de urmărire penală cu consecința creșterii duratei de soluționare a sesizărilor penale.
Ei arată, în expunerea de motive, că ponderea actelor de sesizare a organelor de urmărire penală pentru prejudicii sub 500.000 de euro în totalul sesizării organelor de urmărire penală este în medie de 80%, în ultimii doi ani.
Pe de altă parte, soluționarea acestor probleme legate de evaziune ar trece în sarcina ANAF, una dintre cele mai ineficiente instituții, care raportează an de an o rată de colectare mult mai mică decât țintele propuse. În aceste condiții, șansele ca evazioniștii să scape și de amendă și returnarea prejudiciului, dar și de urmărirea penală cresc considerabil.
În schimb, inițiatorii reamintesc că lupta cu evaziunea fiscală, precum și traficul cu bunuri de contrabandă sau contrafăcute și criminalitatea organizată este o prioritate a statului și o direcție strategică din Strategia Națională de Apărare a Țării.
