România conduce în grupul țărilor din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de rata inflației. Economia care duduie doar în declarațiile electoralo-populiste ori în postările de pe rețelele sociale ale politicienilor nu se reflectă și în scăderea inflației, mult-așteptată mai ales de categoriile sociale cu venituri mici, oameni care oftează de fiecare dată când trebuie să achite costul coșului zilnic.
Deși suntem la coada clasamentului ca nivel de trai în rândul țărilor din blocul comunitar, la inflație sunt cei mai cu moț dintre europeni. În timp ce rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a ajuns la 2,8% în februarie, în scădere de la 3,1% față de ianuarie, rata inflației în România a fost în luna trecută de 7,1%, mai mică față de 7,3% în ianuarie, însă mai mare decât cele 6,6 procente înregistrate în luna decembrie a anului trecut.
Din nefericire, România rămâne pe primul loc în ceea ce privește rata inflației în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate de Eurostat. Spre comparație, există țări unde rata inflației nu a depășit 1% în luna februarie: Letonia și Danemarca, fiecare cu 0,6%, și Italia cu 0,8%. La polul opus, la mare distanță în spatele României se situează Croația (4,8%) și Estonia (4,4%).
Influența cea mai mare în rata inflației din țara noastră în luna februarie a avut-o creșterea cu 11% a tarifelor la servicii. Majorări de 7,82% s-au înregistrat la mărfurile nealimentare în timp ce produsele alimentare s-au scumpit cu 4,48%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Banca Națională a României se așteaptă ca abia la sfârșitul anului 2025 rata inflației să ajungă la jumătate față de cât a fost ea la finalul lunii februarie, 3,50% față de 7,1%, conform informațiilor oferite de guvernatorul Mugur Isărescu. Instituția anticipa inițial că la sfârșitul anului 2024 inflația în România va fi de 4,8%, prognoză de inflație revizuită în minus cu foarte puțin, 4,7%, deși la începutul anului previziunile optimiste indicau că peste 12 luni rata inflației urma să coboare la 4,3%.
România are puține locuri de muncă vacante
Țara noastră înregistra în ultimul trimestru din 2023 cea mai mică rată de locuri de muncă vacante din Uniunea Europeană.
România și Bulgaria, fiecare cu un procent de 0,7%, aveau la finalul anului trecut cele mai mici rate de locuri de muncă disponibile, cu mult sub media europeană de 2,5%. Date ce explică numărul mare de muncitori aduși din străinătate de angajatorii români, obligați să găsească soluții pentru acoperirea deficitului de forță de muncă. Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene, a comunicat rate mici ale locurilor de muncă vacante în Spania și Polonia (câte 0,8%), Irlanda (1,0%) și Slovacia (1,1%). Cele mai multe locuri de muncă vacante în trimestrul IV din 2023 au fost în Belgia (4,4%), Țările de Jos (4,2%), Austria (4,1%) și Germania (3,9%), țări cu un nivel salarial peste media Uniunii Europene. Deficitul cel mai mare de lucrători în zona euro s-a înregistrat sectorul serviciilor (3,0%), în industrie și construcții (2,5%).
