În acest condiții, viitoarele fabrici de reciclare ar putea ajunge în situația de a importa deșeuri pentru a avea materie primă.
Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) au pregătit finanțarea cu fonduri din PNRR. Firma beneficiară a ajutorului trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25% din costurile eligibile.
,,Pentru anumite categorii de DEEE-uri va fi aproape imposibil să atingem ținta, iar unul dintre motivele pentru care am ajuns aici este scăderea penalităților. Vom ajunge cu DEEE-urile periculoase la groapa de gunoi pentru că e mai simplu sa plătești penalități, decât să atingi ținta. Costul de gestionare a deșeului DEEE a ajuns să fie de trei ori mai mare decât penalitatea,” a spus Simona Vaida, manager în cadrul Recolamp, o asociație care colectează deșeuri provenite din becuri, lămpi și echipamente de iluminat, într-o conferință a Green Report, privind managementul DEEE.
La rândul său, director executiv Coaliția PRO DEEE, Alexandra Ghenea, a declarat că o altă problemă este faptul că ,,nu avem un overview al situației din piață. Ar fi util să avem de la AFM niște date pe fiecare categorie, respectiv cât s-a colectat”.
Pe de altă parte, sunt deșeuri care nu ajung la reciclare pentru că oamenii nu conștientizează că ele trebuie tratate ca atare. „Sunt foarte multe tipuri de deșeuri pe care oamenii nu le asociază cu categoria de echipamente electrice ca de exemplu țigările electronice, periuțele de dinți electrice, USB-urile sau jucăriile care funcționează pe bază de baterii. Trebuie făcute demersuri mai intense de conștientizare pe partea aceasta, pentru a convinge oamenii că și aceste tipuri de echipamente nu sunt plastic, ci sunt tot echipamente electrice și trebuie colectate separat’’, a spus Roxana Puia, Environ.
Ultimul loc din UE la colectarea de ambalaje
Președintele Green Group, cel mai mare reciclator din țară, Constantin Damov, a atras atenția în mai multe rânduri că procesatorii de deșeuri reciclabile – o industrie cu o creștere spectaculoasă în ultimii ani – importă, legal, mari cantități, pentru că în România nu se colectează suficient. Pe de altă parte, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința reciclării deșeurilor de ambalaje, procentul scăzând în 2020 la 39%, cu aproape 5 puncte procentuale mai puțin față de anul 2019, arată ultimele statistici europene citate de Clean Recycle. Pe primele locuri în UE, se află Belgia cu 79%, Olanda cu 74% şi Luxemburg cu 72%.
14 kg de deșeuri electronice pe cap de locuitor
Asociaţia Environ a gestionat în 2023 o cantitate de 39.165 tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), respectiv 3.413.546 bucăţi. În România, doar la nivelul anului 2021, ultimul pentru care există date, au intrat pe piață 13,8 kg de echipamente electrice şi electronice pe cap de locuitor, media europeană fiind de 23,7 kg/cap de locuitor. În medie, un european deține 74 de dispozitive electronice dintre care cel puțin 13 sunt nefolosite (dintre care 4 sunt stricate și 9 sunt în stare de funcționare), potrivit WEEE Forum.
Tot mai multe deșeuri din panouri fotovoltaice
Cantitatea de deșeuri de panouri fotovoltaice va continua să crească, până în 2050, la o valoare cuprinsă între 60 şi 78 milioane de tone, echivalentul a 10% din totalul deșeurilor electrice şi electronice (DEEE) în acel an, potrivit Ecotic. La nivel mondial, capacitatea cumulată a panourilor fotovoltaice instalate este de 942 GW, aceasta urmând să se extindă ca urmare a faptului că multe țări au început deja procesul de decarbonizare a sistemelor de energie. În 2021, UE avea o capacitate instalată de producție a energiei solare de 162 GW, în creștere față de anul precedent, și se estimează că până în 2030 statele membre UE vor depăși 750 GW.
