După ce, în iunie 2021, Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în 2013 ar fi remis sume de bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său, Dan Adamescu, Tribunalul București a considerat că întregul dosar al lui Adamescu este plin de grave nereguli. Decizia îi aparține judecătorului Cătălin Gabriel Bunea care, joi, 29 februarie 2024, a confirmat existența problemelor reclamate de apărătorii lui Adamescu și a anulat practic tot dosarul procurorului George Adrian Matei. Judecătorul Catalin Gabriel Bunea a luat decizia de a goli dosarul în care procurorul DNA l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Alexander Adamescu pentru dare de mită, constatatând nulitatea actelor din dosar, începand cu procesul de sesizare din oficiu și terminând cu rechizitoriul. Practic, toate actele dintr-un dosar au fost pur și simplu desființate în camera preliminară, de la procesul de sesizare din oficiu și ordonanța de începere a urmăririi penale în rem până la rechizitoriu.
În urma acestei decizii, dosarul a fost restituit la DNA. Decizia vine după ce magistratul a analizat dosarul în cameră preliminară timp de peste doi ani şi jumătate. De menționat faptul că, deși potrivit Codului de Procedură Penală, durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile, din noiembrie 2022, judecătorul a amânat de 26 de ori pronunţarea unei decizii în acest caz.
În iunie 2021, Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în 2013 ar fi remis sume de bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său, Dan Adamescu. Astfel, în cursul lunilor iunie 2013 şi decembrie 2013, Alexander Adamescu şi Dan Adamescu ar fi remis, potrivit DNA, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei, magistraţilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII Civilă, pentru ca, în schimb, aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era Dan Adamescu. Pentru a se pune la adăpost de deciziile considerate direcaționate politic ale instanțelor, Alexander Adamescu s-a stabilit în Marea Britanie, autorităţile române încercând, de mai multe ori, fără succes, pe parcursul anilor, să îl extrădeze.
Cum și-a motivat decizia judecătorul Tribunalului București
În decizia de la finele lunii februarie, judecătorul Cătălin Gabriel Bunea a admis mai multe cereri şi excepţii invocate de avocaţii lui Alexander Adamescu, fiind invocate 3 decizii ale Curţii Constituţionale (nr. 91 din 28 februarie 2018, nr. 802 din 6 decembrie 2018 și nr. 26 din 16 ianuarie 2019) care se referă la aspecte de neconstituționalitate găsite de CCR la legea privind securitatea națională, legalitatea interceptărilor și celebrele „Protocoale” dintre Parchete și SRI.
Astfel, în baza art.281 alin.1 lit.b1 Cpp, art. 280 alin. 2 Cpp şi ca efect al deciziilor nr.91/2018, 802/2018 şi 26/2019 ale Curţii Constituţionale, cu referire la inculpatul Adamescu Bogdan Alexander, instanţa a constatat nulitatea absolută a unor procese verbale şi ordonanţe ale DNA prin care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, extinderea urmăririi penale in rem, efectuarea în continuare a urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor, punerea în mişcare a acţiunii penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a rechizitoriului din data de 15.06.2021 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, dispunând excluderea tuturor probelor administrate în cauză în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander.
Interpretând dispozițiile Codului de Procedură penală prin prisma deciziilor CCR, instanța a constatat și nulitatea absolută a mai multor declaraţii de martor, unele calificate de procuror ca fiind denunţuri, în cazul numiților Daniel Onuțe, Borza Monica Angela și Dumitru George Claudiu, dispunând excluderea probelor rezultate din declaraţiile menţionate.
Instanța a mai constatat nulitatea absolută derivată a ordonanţei din 13.05.2014 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem, a ordonanţei din data de 19.04.2014 prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Adamescu Bogdan Alexander, a procesului verbal din 21.05.2014 de îndreptare a erorii materiale, a ordonanţei din data de 04.06.2014 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, a ordonanţei din data de 21.03.2016 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, a ordonanţei din data de 22.03.2016 prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, a ordonanţei din data de 06.07.2020 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a rechizitoriului din data de 15.06.2021 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Nu în ultimul rând, Tribunalul București a anulat efectul măsurilor de supraveghere tehnică obţinute şi puse în aplicare în perioada 18.11.2013 – 16.05.2014, dispune excluderea convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate, a înregistrărilor realizate în mediul ambiental şi a celorlalte probe rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
La final, reținând neregularitatea rechizitoriului nr. 262/P/2019 din data de 15.06.2021 al DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Adamescu Bogdan Alexander sub aspectul descrierii faptelor concrete reţinute în sarcina inculpatului, Tribunalul a dispus excluderea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă în care se materializează probele excluse conform celor anterior menţionate, restituind cauza privind pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander la DNA.
