Una din deciziile luate de liderii Coaliției e limitarea salariilor celor care conduc instituții aflate în coordonarea Parlamentului, la „cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru”. Însă o asemenea decizie aproape că nu afectează pe nimeni, cu excepția câtorva bugetari de lux.
Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției”, anunța Nicolae Ciucă, președintele PNL și al Senatului, luni, după ședința Coaliției. „Este vorba de un calcul și de o propunere care a venit din spațiul tehnic, astfel încât să existe o limită a acestor salarii, ceea ce până în momentul de față nu exista”, sublinia Ciucă, întrebat de mass media.
La rândul său, Marcel Ciolacu, premierul României și șeful PSD, puncta: „Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției”.
Limita maximă, 131.040 de lei pe lună
Așa-zisele instituții autonome aflate în coordonarea Parlamentului sunt ASF, ANRE, Banca Națională a României sau ANCOM. În rândul acestora, care se autofinanțează, șefii au salarii foarte mari, care depășesc de câteva ori leafa șefului statului. O limitare la cel mult șase salarii brute de ministru (care încasează un salariu brut de 21.840 de lei) înseamnă un brut de maximum 131.040 de lei. Dacă scădem toate impozitele, rămâne la un salariu net lunar de 76.658 de lei.
Prin urmare, acesta ar urma să fie salariul maxim al unui asemenea șef de instituție. Potrivit unei analize a „Adevărul”, după consultarea ultimelor declarații de avere, numărul celor afectați la salariu de instituirea unei asemenea măsuri ar putea fi numărat pe degetele de la o mână.
Una din persoanele care ar urma să aibă salariul diminuat este Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Salariul mediu lunar al lui Isărescu în anul precedent a fost de 85.500 de lei. Și secundul său, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, ar putea să aibă leafa diminuată. 80.900 de lei a fost media lunară a salariului încasat de Georgescu anul trecut.
La limită cu încadrarea salariilor ar fu viceguvernatorii Leonardo Badea și Eugen Nicolăescu, media lunară din 2022 fiind undeva la 75.400 de lei, adică foarte aproape de suma vizată de Guvern.
Din rândul celor din instituțiile publice pasibili de a avea salariul diminuat este și șeful Autorității pentru Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, președinte de instituție care a avut o medie lunară a salariului de 82.493 de lei, după cum a scris „Adevărul” zilele trecute.
Și limita salariilor celor aflați în subordinea unor șefi cu salarii de zeci de mii de lei este destul de ridicată. De exemplu, la BNR, dacă ne raportăm la salariul lui Isărescu, un simplu angajat poate să aibă un salariu de până la 60.000 de lei.
Reducere a membrilor din CA
De asemenea, în cazul consiliilor de administrație, diferența față de prezent e că restrânge numărul maxim de membri de la 9 la 7. Una din prevederi este că un membru în Consiliul de Administrație sau Supraveghere să nu mai depășească leafa unui secretar de stat. O bună parte dintre CA-uri sau CS-uri nu au indemnizații peste cele ale unui secretar de stat, însă sunt și cazuri cu sume mai mari. De exemplu, un membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica ar o indemnizație brută de circa 18.000 de lei.
