Nu există o evidență centralizată a celor care primesc bani, însă primăriile pot face controale. În multe cazuri, cazarea refugiaților a devenit o afacere foarte bună.
Pentru cazarea a patru persoane din Ucraina într-un apartament, de exemplu, se poate trece de venituri de 8.000 de lei pe lună, bani ce nu se declară și nu se impozitează.
În comparație, o chirie ar fi mult mai mică, banii ar trebui declarați la ANAF și taxați. Sumele pe care le primesc de la autorități persoanele care găzduiesc cetățeni ucraineni, respectiv 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană și 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare, reprezintă cheltuieli decontate și nu un venit pentru care cei care îl încasează, astfel că nu datorează pentru aceste sume impozit și contribuții, a transmis, anul trecut, ANAF pentru Profit.ro.
De asemenea, nu trebuie să depună nici Declarația Unică. „Până în prezent, în scopul decontării din bugetele lnspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență/lnspectoratului pentru Situații de Urgență București-llfov a cheltuielilor cu hrana și cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite proveniți din zona conflictului armat din Ucraina a fost alocată suma de 750,07 milioane lei”, se arată într-un document.
Primele plăți au fost făcute în aprilie anul trecut. Până la final de decembrie, conform datelor disponibile mai jos detaliat pe județe și persoane fizice și juridice.
Guvernul plătise 591,97 milioane de lei pentru pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea ucrainenilor. Din această sumă, 519,37 milioane lei au ajuns la persoane fizice și 72,6 milioane lei la firme.
