Candidatura sa la funcția de președinte al Serviciului de Informații și Securitate a fost propusă de președinta, Maia Sandu, ulterior fiind supusă votului la ședința Parlamentului din iunie 2022 și a fost votată exclusiv de 54 de deputați din cadrul fracțiunii PAS, partidul de guvernământ din țara vecină.
De la tribuna Legislativului, șeful SIS a spus că nu a activat în sistem, însă a făcut cercetări în domeniul securității naționale. A afirmat că finanțarea partidelor din străinătate prezintă un risc pentru țară, iar corupția un pericol pentru securitatea statului. De asemenea, a anunțat că își propune să revizuiască strategia de securitate, dar și să contribuie la întărirea securității cibernetice.
La câteva luni de la preluarea mandatului de cinci ani, în Republica Moldova a avut loc unul din cele mai grave atacuri cibernetice, fiind sparte conturile de Telegram ale unor oficiali moldoveni de rang înalt, printre care şi Maia Sandu.
Transparență la nivelul conducerii SIS
Directorul SIS a participat în ultima perioadă la mai multe emisiuni TV, lucru pe care predecesorii săi nu obișnuiau să-l facă. Astfel, în cadrul unui studiu de televiziune de la Chișinău, a spus că spargerea conturilor ar fi fost gestionată de ofiţerii ruşi de informaţii cu scopul de a destabiliza Chişinăul. ,,Cum s-ar spune, primii suspecți. Penetrarea, copierea comunicațiilor și a altor date, și furnizarea, lansarea lor în public, de fapt, pare a fi o acțiune coordonată, care tinde să creeze niște disensiuni, niște tensiuni în societate, să încerce să erodeze încrederea cetățenilor în instituțiile statului”, a menționat el, argumentând că ziua în care au fost publicate primele mesaje sustrage coincide cu cererea autorităților de la Chișinău de scoatere în afara legii a partidului pro-rus Șor.
Informația privind posibila invazie în Republica Moldova, nuanțată
O altă declarație de-a lui Musteața, dar care a fost preluată rapid atât de presa din Republica Moldova, cât și din străinătate a fost cea potrivit căreia Rusia ar putea încerca în 2023 o invazie a Republicii Moldova, în încercarea de a crea un coridor spre Transnistria.
„Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a menționat șeful SIS, Alexandru Musteața, pentru TVR Moldova.
La scurt timp, Serviciul de Informații și Securitate a venit cu precizări. „În contextul declarațiilor dl Alexandru Musteața, director SIS, pentru TVR Moldova referitor la principalele riscuri la adresa securității naționale, în cadrul cărora s-a făcut referire și la analiza mai multor scenarii prin care Federația Rusă ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, precizăm că directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”, au precizat reprezentanții SIS.
A activat mai mulți ani în ONG-uri, dar nicio zi la SIS
Până a ajunge în cea mai înaltă funcție a Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Mustețea a fost consilier în domeniul combaterii corupției în cabinetul prim-ministrului Natalia Gavrilița, dar și membru al Comisiei Electorale Centrale din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.
A ajuns în sistemul public după ce timp de șapte ani a activat în cadrul Fundației Soros-Moldova, unde inițial a fost coordonator de programe în domeniul anticorupție. Apoi, director de proiect, dar și șeful Departamentului buna guvernare.
De asemenea, a fost angajat la Consiliul Național al Tineretului, dar și la Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova.
Alexandru Musteața a absolvit în 2010 Universitatea ,,Perspectiva-INT” de la Chișinău, fiind licențiat în Științe Politice, specializarea Studii Europene. Trei ani mai târziu a absolvit un master în Științe Politice la Academia de Științe a Moldovei.
În vârstă de 34 de ani, potrivit CV-ului său, cunoaște trei limbi străine: engleza, franceza și rusa. Deține cetățenia română, iar potrivit declarației de avere pentru anul 2021, are un apartament cu suprafața de 44 de metri pătrați și o mașină ,,Renault Laguna”, care valorează 81 de mii de lei moldovenești, adică în jur de 20 de mii de lei românești, pe care a procurat-o în anul 2021. De asemenea, păstrează mai multe sume nesemnificative în diverse valute, în mai multe conturi bancare deschise, inclusiv la București.
