Întrega activitate s-a desfășurat sub auspiciile Școlii austriece de economie, al cărei reprezentant de seamă a fost Mises.
Dar, apare întrebarea: cine este Ludwig von Mises? Este născut în data de 29 septembrie 1881 în Lemberg ( în acele vremuri făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, azi localitatea Lviv în Ucraina) și a decedat în data de 10 octombrie 1973 la New York. Este un economist american de origine austriacă. A studiat și a predat între anii 1913-1938 la Universitatea din Viena, iar între anii 1945-1969 a predat la Universitatea din New York. Este autor a mai multor carți și tratate de economie:”Socialismul”, “Acțiunea Umană”, “Economia în șapte lecții”,“Profituri și pierderi”.
Cursurile, structurate pe cinci secțiuni: Capitalism, Socialism, Intervenționism, Marxism cultural, A trăi liber într-o lume neliberă (workshop) s-au desfășurat în Casa lu Dochia din localitatea Breb, comuna Ocna Șugatag, afacerea familiei Ceterchi.
Participanții, printre care m-am numărat și eu, au fost persoane pasionate de economie și, îndeosebi, de revoluția produsă în economie de Școala austriacă, care a pus în centrul analizelor consumatorul final, acesta fiind ghidat doar de preferințele sale.
Cursurile au fost predate de profesori și antreprenori din București, Cluj și Maramureș: Conferențiar universitar dr. Mihai-Vladimir Topan de la Facultatea de Relații Economice Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice București, vicepresedinte academic al Institutului Ludwig von Mises și autorul carții “Biblia Economică a Omului Civilizat-Un comentariu la Acțiunea Umană de Ludwig von Mises, Lector universitar dr. Matei Apăvăloaie de la Facultatea de Realații Economice Internaționale, Academia de Studii Economice București, cercetător asociat al Institutului Mises, Lector universitar dr. Vlad Mureșan de la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai, cu specializări în idealismul german și filosofia religiei, Conferențiar universitar dr. Andreas Stamate-Ștefan de la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE București, cercetător asociat al Institutului Mises, Asistent Universitar dr.Tudor Smirna de la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE București, președinte și cofondator al Institutului Mises, Marius Ceterchi absolvent al Institutului de Studii Economice din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj, antreprenor, ex-corporatist, specialist în marketing și vânzări FMCG.
În cadrul secțiunii Capitalism, Matei Apăvăloaei a insistat pe ideea misesiană a formării prețurilor pe piață, având ca punct de plecare preferințele și deciziile consumatorilor individuali, consumatorul este decidentul de ultimă instanță. S-a făcut o analiza comparativă cu teoria economiștilor clasici care considerau că valoarea unui bun este dată de cantitatea de ore-munca încorporate în el. Interesantă a fost dezbaterea în jurul teoriei misesiene conform căreia disconfortul este incitativul care-l determină pe om să acționeze. Omul acționează pentru a substitui o stare de lucruri satisfăcătoare uneia mai puțin satisfăcătoare (Mises). Nici capitalismul de cumetrie (crony capitalism), care folosește și mijloace politice, atât de familiar în Grădina Maicii Domnului, nu a scăpat dezbaterilor din această secțiune.
La secțiunea Socialism-deplinătatea ratată Mihai-Vladimir Topan a arătat cauzele pentru care se vorbește de reverimentul socialismului ca un portret existențial: momentul 2008 (“Marea recesiune”) a prăbușit încrederea în Capitalism, “Marea Moderație” și visul dispariției crizelor economice, criza subprime, inegalitatea-nemesis-ul socialismului financiar post 1971. S-a insistat pe conceptul misesian al imposibilitatii calculului economic în socialism cauzat de faptul că alocarea resurselor se face haotic, iar structura producției este cronic dis-coordonată/necoordonată. Trăsătura centrală a sistemului socialist poate fi reformulată astfel: nu există piață pentru factorii de producție. A fost citatat si Hayek, membru de vază al Școlii vieneze care afirmă: socialismul este impracticabil, chiar, logic, imposibil.
La secțiunea Intervenționism, Andreas Stamate-Ștefan a arătat concepția Școlii austriece despre intervenționism: un sistem în care autoritatea hotărăște să intervină pentru a dirija sistemul economic într-o altă direcție, o incluziune în sfera societății când statul violentează atât de mult economia încât o disturbă. Foarte intresantă a fost remarca: intervenționismul exagerat derapează spre socialism. Intervenția statului în economie desființează/amputează o anumită parte a realității economice. Economia socială de piața este o economie intervenționistă, iar intervenționismul este socialism pur, a precizat profesorul. Capitalismul este un sistem aflat la mila consumatorului a fost una din concluziile dezbaterii.
În intervenția despre Monedă, activitate bancară și ciclu economic, Tudor Gherasim Smirna a făcut referiri la beneficiul fundamental al monedei, calculul economic. “Nici cel mai lichid titlu de valoare nu poate îndeplini vreodată același serviciu de pregătire a posesorului său, pentru evenimente viitoare, ca cel oferit de cel mai vandabil produs final-MONEDA”, afirmă Școala austriacă de economie. Ample dezbateri au avut loc Legea lui Gresham (moneda proastă o alungă pe cea bună) și la Efectul Cantillon (Redistribuirea inflaționistă-cei care intră la început în posesia noilor bani, pot acționa pe piețe la prețurile existente, licitându-le astfel în sus; cei care intră la urmă, dacă intră vreodată, în posesia noilor bani, mai pot acționa pe piață doar la prețuri care au fost deja crescute de acțiunile primilor).
Foarte interesantă a fost secțiunea Marxism cultural prezentată de Vlad Mureșan care a făcut, la început, o scurtă istorie a originii marxismulul plecând de la dialectica lui Hegel capitolul “Stăpân de sclav” din Fenomenologia Spiritului. Marxismul a abordat doar o parte a inegalităților și anume inegalitatea economică. Marxismul cultural este o generalizare a inegalitătilor, un studiu al tuturor inegalităților: sexuale (sexomarxiști), culturale, dintre emigranți… Asistăm la o trecere de la inegalitatea economică la nivelul superior al inegalității generale. În marxismul cultural asistăm la o înviere a tiparului “luptei de clasa” , cu noi categorii care se validează în rolurile asupritor/ asuprit, afirmă profesorul Mureșan.
Secțiunea (Workshop) A trăi liber, într-o lume neliberă coordonată de Marius Ceterchi a fost o invitație la creativitate și imaginație pentru a face față unui stat din ce în ce mai constrângător. Cum să “evadezi”, dar nu geografic, din această îngrădire? Din start a exclus următoarele variante de supraviețuire: 1.”Mortul lui Soljenițin”- să te consideri mort, 2. ”Zurbagiul lui Zinoviev”- un neadaptat la sistem, nu are acte, nu are domiciliul, nu muncește, 3. “Soluția lui Viktor Frankl”-lăsarea în voia Domnului. Cele patru subgrupe coordonate de cate un profesor de la ASE București au prezentat idei “salvatoare” de evadare din statul ultrasupraveghetor și ulraconstrângător.
Școala de toamnă care, după părerea unor participanți, a fost cât un curs de facultate, s-a încheiat cu promisiunea replicării evenimentului în anul 2023, în aceeași locație pitorească.
