Deși orientarea Chișinăului nu mai este deloc una pro-rusă, ba din contră, acest refuz poate deteriora pe termen lung relațiile cu Kievul, notează publicația Evropeyskaya Pravda (Adevărul European).
Chiar dacă nu se știe câte din avioanele Republicii Moldova mai erau în stare să zboare, ucrainenii spun că i-ar fi ajutat măcar să ia de pe ele piese, pentru a le repara pe ale lor.
Pe de altă parte, nicio altă țară nu a trimis până acum aeronave de luptă Ucrainei, nici măcar Polonia. Ar urma să trimită SUA 11 elicoptere Mi-17 de fabricaţie sovietică, care erau pregătite pentru armata afgană.
În plus, decizia de a trimite sau nu avioane de luptă Ucrainei nu putea fi luată de Republica Moldova fără consultarea partenerilor occidentali, care au preferat să nu agite și armata rusă din Transnistria, pentru șase MiG-uri la mâna a doua.
Nu în ultimul rând, Republica Moldova a primit sute de mii de refugiați din Ucraina, iar Uniunea Europeană recunoștea recent prin ambasadorul său la Chișinău că este de înțeles de ce mica țară nu poate să impună sancțiunile împotriva Rusiei, însă e de apreciat că ajută cum poate.
De fapt, recunosc chiar jurnaliștii ucraineni, Chișinăul implementează cât poate din sancțiunile respective, însă neoficial și cât mai discret, fără a vorbi despre asta.
Primele declarații oficiale
Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, a fost întrebată după ședința de guvern inclusiv de presa ucraineană, de ce Chişinăul refuză să vândă Ucrainei şase avioane MiG despre care se ştie că sunt uzate.
Şefa executivului a reamintit că Republica Moldova a fost alături de Ucraina încă din primele zile ale războiului şi găzduieşte 90.000 de refugiaţi ucraineni. “Oferim ajutor umanitar şi susţinem oamenii în faţa acestei crize, însă pentru asistenţă militară sunt ţări mai bine dotate şi mai reziliente”, a explicat ea,
