Diana Șerban și Serena sunt una și aceeași persoană și, totuși, există unele diferențe care contribuie la liniștea interioară a Dianei și la puterea Serenei de a munci pentru visul ei.
„Serena este o fire foarte ambițioasă, perseverentă și, în același timp, foarte visătoare. Cred că asta m-a ajutat să ajung în punctul ăsta, faptul că am visat foarte mult cu ochii deschiși. Într-un fel, am încercat să păstrez balanța, să fiu realistă, dar să rămân și visătoare. Am construit o versiune mai puternică a Serenei, dar dacă nu ar fi existat Diana, nu ar fi existat nici Serena și, de fapt, nicio altă versiune de-a mea. Diana este foarte empatică și iubitoare. Sunt aceeași, în esență, doar că am alternat puțin caracteristicile de bază”, a povestit Serena.
Dragostea pe care Serena o simte pentru muzică este moștenire de familie, o dragoste care pare că se transmite din generație în generație. „Mama are o voce extraordinară și cântă muzică populară. Tata are o ureche muzicală foarte bună. Din ceea ce îmi povestea bunica mea, străbunica obișnuia să cânte foarte mult și era mereu rugată să cânte la evenimente în familie”, a mai spus aceasta.
Serena are o voce care poate fi recunoscută cu ușurință, însă pentru a se dedica în totalitate unei cariere în muzică a avut nevoie de un impuls de la un vecin care a auzit-o cântând. Pasul firesc care a urmat a fost înscrierea la un liceu de muzică.
„Ca orice alt copil, îți dorești să fii doctor. Îmi plăcea să fac injecții păpușilor pe care le aveam. Nu conștientizam în momentul acela că am voce, eram prea mică. În schimb, auzeam asta de la părinți, de la profesori, dar nici ei nu conștientizau că pot să fac ceva cu acest talent, că am potențial. A fost nevoie de un impuls de la un domn, un vecin, care m-a auzit cântând. Tot el a luat legătura cu un profesor de muzică și le-a cerut părinților mei să nu mă lase fără să merg la un liceu de muzică”, mai spune Serena.
Încă din acel punct, artista a început să muncească pentru visul ei și să facă primele sacrificii care au ajutat-o să ajungă în punctul în care este azi, dar care, ca orice sacrificiu, a lăsat și niște urme, vizibile până în prezent.
„Am terminat Liceul de Arte Ionel Perlea din Slobozia. Am mers acolo încă din clasa a 7-a. Au fost niște momente mai grele pentru mine. A fost nevoie să plec de lângă ai mei, să stau în gazdă și așa mai departe. Am resimțit asta mai târziu, că n-am petrecut anii aceia lângă ai mei. Încă simt asta și acum, pentru că stau în București. De multe ori am nevoie să merg acasă, să stau lângă ei, pentru că simt că golul acela nu e acoperit”, povestește Serena.
Povestea din spatele piesei Safari: un proiect cu pasiune, dorință și improvizații
Serena povestește că piesa „Safari” a fost creată din toată energia ei și a echipei cu care a lucrat, iar acesta este unul dintre motivele pentru care a fost primită cu atâta dragoste de către public. Nopțile petrecute la studio și dorința ca toată energia bună să ajungă la public sunt ingredintele folosite în construcția piesei.
„Dormeam nopțile pe canapeaua din studio și stăteam acolo să facem piesa, să o terminăm. La un moment dat, eu cu producătorul ne întrebam câte vizualizări o să facă piesa. El a zis 50 de milioane. Eu nu făcusem un milion în viața mea, dar puteam să-mi imaginez că piesa asta o să facă 50 de milioane. A depășit cu mult acest prag și încă merge. Safari a funcționat pentru că a conținut toată energia noastră bună”, explică Serena.
Linia, versurile, totul a venit natural. A fost nevoie doar de un studio, un microfon și multă energie pozitivă. „Nu am stat să gândim prea mult lucrurile. M-am așezat în fața microfonului și am dat niște linii care mi-au venit, care au fost păstrate pentru versuri și pre-refren, iar apoi a trebuit să ne gândim ce să facem la refren. Stăteam, râdeam, ne gândeam și, deodată, producătorul a început să cânte refrenul, direct. Ne-am uitat unul la altul și am simțit că acela este refrenul. Așa a luat naștere Safari”, a mai povestit Serena.
În ceea ce privește videoclipul piesei, lucrurile sunt cu atât mai interesante, în contextul în care totul a constat în munca câtorva oameni care au încercat să recreeze un Safari pe malul unui râu dintr-un sat din România și într-un apartament din București.
„Inițial, am vrut să facem clipul mai dinamic, până când am ajuns acasă și ne-am dat seama că nu putem să facem asta. Voiam să o ducem în direcția de Safari, exotic. Nu prea știam locații, dar unde a copilărit managerul meu era un râu, așa că ne-am gândit că ar fi potrivit să filmăm o parte din videoclip pe malul acelui râu. Când am ajuns acolo, ne-am dat seama că nu avem curent să conectăm luminile. Atunci, am sunat pe cineva din sat care avea o mașină cu lumini mai puternice. Am consumat o sută de litri de benzină să tragem niște cadre, pentru ca, la final, să ne dăm seama că nu sunt bune”, explică artista.
Munca s-a mutat, apoi, într-un apartament, iar exoticul a apărut în videoclipul piesei „Safari”.
„Mai simțeam nevoia de niște cadre sub apă, așa că am umplut o cadă. Prin urmare, toate cadrele în care eu apar în apă, sunt trase în cadă, acasă. Ca să aducem acest exotism al piesei a fost nevoie să închiriem niște plante, pe care le-am cărat cu mașina, cu portbagajul ridicat prin București, și le-am urcat în apartament, unde am filmat acea pădure stufoasă care apare în videoclip. M-am machiat singură, mi-am făcut părul singură. Efectiv, peste lumini am folosit dosare albastre și roșii, ca să avem niște culoare”, a spus Serena.
După Safari au urmat multe alte piese care se regăsesc în diferite topuri, printre acestea fiind și „Mon Ami”, în colaborare cu Andrei Bănuță, cât și o variantă a acestei piese, realizată alături de Jador.
Cea mai recentă piesă a Serenei este „Low Love”, compusă într-un camp de creație organizat special pentru aceasta. O piesă despre o iubire toxică și un refren ușor de recunoscut.
„Este vorba despre persoanele care se agață de o relație, care dau foarte mult și nu primesc nimic înapoi, în schimb realizează foarte târziu că nu e ok. E fix o iubire toxică. Acum câțiva ani am trecut printr-o relație de genul acesta, iar faptul că era ceva atât de toxic mă făcea să rămân acolo, până mi-am dat seama că nu e deloc bine”, a mai spus Serena.