Viktor Orban se teme că va avea aceeaşi soartă ca aliatul său, fostul preşedinte american Donald Trump, în relaţia cu giganţii din domeniul digital.
Guvernul „va prezenta o lege în Parlament în această primăvară”, a anunţat marţi ministrul Justiţiei, Judit Varga, după un „comitet extraordinar” convocat ca să discute despre sancţiuni pentru platformele care „limitează libertatea de exprimare”.
Această ofensivă, ce corespunde unui proiect similar din Polonia, vine după ce conturile fostului preşedinte american au fost suspendate de Facebook, Twitter şi alte reţele după revoltele de la Capitoliu.
„Astăzi, oricine poate fi blocat de reţele în mod arbitrar”, a denunţat dna Varga, „fie că eşti brutar, coafor, pensionar, profesor sau conduci un stat”.
Dacă acest discurs este nou, ministerul ungar al Justiţiei, întrebat de AFP, spune că „analizează problema de un an”, după ce a primit numeroase dovezi de „limitare a mesajelor utilizatorilor fără nicio notificare sau explicaţie”.
Judit Varga acuză reţelele de socializare de „abuzuri sistematice” şi de interdicţii „făcute fără transparenţă” în scopuri politice. Conform ei, Facebook vrea „să reducă vizibilitatea opiniilor creştine, conservatoare şi de dreapta”. În susţinerea acestei acuzaţii, ministerul citează lucrările grupului „Project Veritas”, un grup de militanţi care susţin că s-au infiltrat în Silicon Valley pentru a-i demonstra părtinirea.
Paradoxal, Viktor Orban utilizează regulat reţelele de socializare pentru a se adresa direct ungurilor şi pagina sa de Facebook are un milion de abonaţi. Numărul este considerabil într-o ţară de 9,8 milioane de locuitori, dintre care 5,4 milioane au un cont.
De asemenea, dna Varga şi ministrul afacerilor externe, Peter Szijjarto, dau adesea prioritate anunţurilor lor pe reţelele de socializate.
Acuzat de ONG-ul Reporters sans Frontières (RSF) că a limitat drastic presa, Viktor Orban se foloseşte de Facebook pentru a defăima UE şi pe adversarii săi politici.
Ca şi Donald Trump, desfăşoară pe Facebook un discurs conspiraţionist făcut din neadevăruri, potrivit rapoartelor multor organizaţii internaţionale, precum ONU şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Şi cheltuielile pentru publicitate ale partidului său, Fidesz, pe Facebook, le depăşesc cu mult pe cele ale altor formaţiuni ungureşti.
Interzicerea pe reţelele digitale a lui Donald Trump l-a speriat, în mod evident, pe prim-ministrul ungar, cu un an înaintea alegerilor legislative, care se anunţă disputate, analizează pentru AFP Agoston Mraz, din grupul de reflecţie Nezopont. „Fidesz se teme ca fără reglementare să nu se producă un incident la apropierea alegerilor”.
Cu atât mai mult cu cât dl Orban nu are altă tribună digitală. Ungaria a văzut apărând în decembrie o reţea de socializare alternativă, bazată pe o personalitate în mod deschis apropiată de guvern, după modelul lui WeChat în China şi al VKontakte în Rusia. Dar nu este decat o palidă copie a mastodonţilor anglo-saxoni.
Prezentându-se ca o insulă de libertate a cuvântului dotată cu o moderare minimală, acest rival al imaginii albastru-albe care evocă Facebook nu a răspuns solicitărilor AFP. Crearea sa corespunde unor platforme conservatoare ca Parler şi Gab, unde au migrat masiv internauţi care se considerau „cenzuraţi” de reţelele convenţionale.
În ciuda ameninţărilor, politologul Patrick Szicherle se îndoieşte că Budapesta va merge la fel de departe ca Varşovia. În Polonia, unde preşedintele Andrzej Duda şi prim-ministrul Mateusz Morawiecki au de asemenea o puternică prezenţă pe Facebook, guvernul pregăteşte de asemenea o lege pentru a împiedica închiderea unilaterală de conturi.
„Ar fi ca şi cand ţi-ai trage un glonţ în picior”, estimează Patrick Szicherle, din grupul de reflecţie Political Capital. Acest politolog se aşteaptă mai curând ca Viktor Orban să opteze pentru „posibilitatea de a recurge la justiţie pentru conturile închise” sau pentru o formulă „care are puţin efect în practică, dar care permite guvernului să se prezinte ca opunându-se giganţilor liberali ai tehnologiei”.
