Potrivit lui Cernei, unul dintre impedimente o constituie cooperarea dificilă, sau chiar lipsa de cooperare cu instituțiile din alte țări. De exemplu, după ce s-a depistat că majoritatea banilor luați în mod ilicit din R. Moldova au trecut prin sistemul bancar din Letonia, procurorii din R.Moldova au reușit cu greu să obțină informațiile necesare din partea letonă. Însă alte țări, au o metodă îngreunată de cooperare, altele chiar refuză să răspundă organelor noastre de anchetă.
„Probleme de cooperare avem în special cu țările din Asia, Emiratele Arabe Unite, Hong-Kong și Singapore. Avem reticențe de cooperare și cu Elveția, deoarece la ei legislația are un proces mai îngreunat cu referire la acordarea informațiilor bancare pentru alte state. Și procedura este îngreunată, deoarece dă posibilitate părților cointeresate să conteste oferirea de informatii. Dar pe partea guvernamentală ar fi necesar un Acord bilateral de cooperare cu Elveția, anume pe cooperarea internațională în domeniul urmăririi penale”, a declarat Alexandru Cernei.
Unde infractorii au ascuns banii?
Inițial, atât pe cazul Fraudei Bancare, cât și în Laundromat a fost folosit sistemul bancar din Letonia. Ulterior, au fost folosite sistemele bancare ale țărilor din Asia. Procurorul de la Anticorupție explică aceasta prin faptul că infractorii știau că organele legii ar coopera mai dificil cu țările asiatice, deoarece ele nu sunt membre ale Organizațiilor internationale, care prevăd stabilirea unor reguli de combatere a spălării banilor.
„Unele din ele mai corespondează cu noi, dar unele nici nu răspund la cererile de asistență juridică internațională. Dacă vom îmbunătăți cooperarea cu aceste țări, vom găsi fluxuri de bani extrem de mari, care au fost direcționate încolo. Deoarece persoanele implicate în Frauda Bancară au mai comis și alte infracțiuni, noi vedem companii utilizate în acest traseu financiar anume din aceste țări. Banii sustrași prin Frauda Bancară, dar și o mare parte din banii sustrași prin alte scheme sunt ascunși în țările din Asia. Dar nu avem acces acolo nici pe cale procesuală, dar nici pe căile Serviciului de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor”, a subliniat procurorul Alexandru Cernei.
Ca și exemplu, reprezentantul de la Procuratura Anticorupție a spus că cei din Singapore solicită niște garanții din partea Guvernului Republicii Moldova, pentru o cooperare bilaterală în domeniul de investigații.
Procurorii nu cunosc la nivel avansat limbi străine
Faptul că mulți dintre procurori nu cunosc bine limbi străine, la fel reprezintă o problemă, care îngreunează ancheta la nivel internațional.
„Este dificil pentru noi să purtăm careva corespondențe cu reprezentanții altor țări, deoarece majoritatea procurorilor nu cunosc limba engleză la un nivel avansat ca să poată purta discuții directe. Reprezentanții Organizațiilor Mondiale ne întreabă de ce nu sunăm pe telefon să rugăm procurorii din alte țări să cooperăm, dar nouă clar că ne e incomod să spunem că procurorii nu cunosc atât de bine limba engleză”, a mai menționat Alexandru Cernei.
El a spus că pentru aceasta este nevoie de o secție responsabilă de cooperare internațională, doar că Procuratura Anticorupție nu are buget propriu și nici suficiente resurse pentru așa ceva, deoarece totul în prezent se stabilește doar prin intermediul Procuraturii Generale.
Șmecheriile infractorilor și cum au încercat să șteargă urmele
Grupul infracțional, care s-au înțeles și au pus la cale metodele de extragere a banilor din cele trei bănci (BEM, Banca Socială și Unibank), au pus la cale și planuri prin care să șteargă urmele de infracțiune. De aceea, banii, care inițial ieșeau din R. Moldova într-o sumă foarte mare, peste hotare erau împărțiți în sume mai multe și mai mici, ca să fie mai greu de urmărit.
„Banii au ajuns într-o companie străină. Și din acea companie au fost diversificate în multe-multe companii mai mici și au ajuns în alte companii la diferiți beneficiari, în diferite țări și în diferite valute. Ca să poți să urmărești exact și să poți să faci o legătură cauzală, că anume milionul de la data cutare a ieșit din R.Moldova si anume acel million a ajuns la o persoana X, practic nu este real sa demonstrezi legătura”, a spus Alexandru Cernei.
Deoarece aceste competențe îi depășesc pe cei din Procuratura din R. Moldova, în prezent oamenii legii vor să apeleze la structuri internaționale, care să conlucreze cu băncile din alte țări.
„Din câte eu cunosc, Procuratura are niște discuții cu reprezentanții Kroll, care ar putea să fie contractați de Procuratură, să ne acorde support în această investigație. Pentru a stabili tot traseul financiar”, a adăugat Alexandru Cernei.
Cum au fost devalizate BEM, Unibank și Banca Socială
Frauda Bancară a dus la devalizarea a trei bănci din R. Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Potrivit organelor de drept, acest lucru a fost posibil prin înțelegeri obscure dintre unele persoane cu putere decizională și persoane, care ar fi preluat ilegal puterea de administrare a celor trei bănci.
Furtul bancar s-a realizat prin oferirea unor credite cu încălcări de proceduri legale, banii ajungând pe conturile unor companii preponderent din Republica Letonă. O altă parte din bani au fost transferați către țări din UE și din Asia, care au fost cheltuiți pentru diferite servicii. Acea schemă a fost numită „Carusel”, în care s-au folosit mai multe companii offshore.
„Inițial a fost preluat controlul asupra celor trei bănci, fapt care le-a permis celor din grupul criminal să intre în acționariatul celor trei bănci, cumpărând acțiunile în baza unor împrumuturi. După ce au preluat controlul celor trei bănci a început gestionarea lor frauduloasă, în interesul grupului criminal, fapt care a dus la scoaterea tuturor lichidităților celor trei bănci. Ulterior totul s-a finalizat cu garanțiile acordate de Guvern”, a explicat Alexandru Cernei.
Toate acele acțiuni aveau loc în paralel cu anumite acțiuni ale Guvernului, chiar și a Parlamentului. De exemplu, când a avut loc emisia suplimentară la Banca de Economii, Parlamentul adoptase o Hotărâre, prin care practic se legifera acea emisie suplimentară și acea Hotărâre este în vigoare și în prezent. Ulterior, acea emisie suplimentară a fost anulată printr-o hotărâre judecătorească și s-a revenit la situația inițială, însă fapta deja era consumată.
Un alt factor, care a permis Frauda Bancară este supravegherea ineficientă din partea Băncii Naționale. Un factor cheie l-a jucat acordarea creditelor exagerate, cu încălcarea tuturor normelor legale.
