breaking news

Despre guvernare, UDMR și amânata Zi a maghiarilor din România

iunie 21st, 2017 | by Victor Eugen Lungu
Despre guvernare, UDMR și amânata Zi a maghiarilor din România
Actualitate
0

Proiectul de lege privind declararea zilei de 15 martie ca „Zi a comunităţii maghiare” a fost retras marţi de pe ordinea de zi a plenului Senatului, acesta fiind una dintre temele incluse pe lista de condiții ale UDMR pentru ca parlamentarii formațiunii să voteze moțiunea de cenzură a PSD împotriva Guvernului Grindeanu. Până una – alta, 15 martie rămâne Ziua Maghiarilor de pretutindeni, schimbarea statutului către o sărbătoare națională cu recunoaștere statală și potențial de liber de la serviciu așteptând un alt tren de negocieri. Până aici, totuși, nimic rău.

Partea proastă, însă, este că, din 1996, ne-am obișnuit să facem alegeri parlamentare numai pentru a hotărî cu cine va merge la guvernare UDMR. Gluma ca și gluma, dar, fără UDMR, nu ar fi existat nici UNPR, nici PRM, nici Vadim Tudor, nici Gherghe Funar și mulți alții ca ei care s-au cățărat pe tricolor ca să trăiască numai ei bine.

Naționalist-șovinul care zace cam în fiecare român conștient de dublul joc și dubla măsură pe care o aplică politicienii (maghiari, români – tot un drac), mă trage de mânecă și-mi șoptește: cum este posibil să existe așa o struțo-cămilă? Adică un partid pe criterii etnice, un partid care să reprezinte o anumită minoritate, clasă socială, profesională, care este și partid și o uniune de formațiuni culturale și care primește bani și de la bugetul României, ca și de la cel al Ungariei, atât ca fundații, asociații, cât și ca partid politic?!

Nu am să întreb cum de s-a permis – că răspunsul este evident și în afara “corectitudinii politice”: Uniunea l-a ajutat pe Ion Iliescu să-i resusciteze pe toți securiștii și apologeții naționalismului, dându-i lui, și FSN-ului, ocazia să pară “mai curați, mai uscați” prin comparație.

Cum e posibil să existe UDMR ca partid, mă trage șovinul de mânecă: problemele de genul acesta (multiculturalism, identitate culturală, păstrarea tradițiilor șamd) se rezolvă prin ONG-uri, comisii parlamentare șamd, însă nu este normal, doctrinar, să existe un partid în Parlamentul țării al cărui scop să fie numai apărarea intereselor unor anumiți cetățeni selectați pe criterii etnice. Nu este chiar aceasta discriminarea? Politicile corecte țin cont de apartenența etnică, socială, rasială a individului reprezentat (ce a fost atunci NSDAP-ul lui Hitler?), sau diferența trebuie să fie dată de ideologii și doctrine (denumite de stânga, de dreapta, de centru șamd)? Politicile nu trebuie să ne reprezinte pe toți, indiferent de sex, religie, culoare, apartenență națională? Noi nu ar trebui să votăm ideologii, doctrine și direcția în care considerăm că ar trebui să mergem ca societate și nu interese izolate? Ce anume reprezintă UDMR în România de papă bani publici?

Al dracului șovin, habar nu am ce să-ți răspund la aceste întrebări. Pe mine “politicile corecte” m-au învățat că este posibil să apuci un rahat de partea lui curată și să clamezi public că orice rahat are o parte curată de care să poți apuca în așa fel încât nici să nu te murdărești, nici gura să nu-ți miroasă. Este clar că UDMR, căpușând maghiarimea din Transilvania, a confiscat Transilvania de la ardeleni. Tăiască toleranța!

Așa că, pentru fiecare pahar băut împreună, fiecare chef din grădină și fiecare mititel (de sub șaua calului) mâncat împreună, prietenilor mei maghiari le voi ura pe 15 martie: La mulți ani, de Ziua maghiarilor de pretutindeni! Lăsați-i pe politicieni să se facă de rahat!

Minden egyes üveg iszik együtt, minden szakács a kertben, és minden apró (nyereg) alatt evett együtt, én meg magyar: boldog születésnapot, magyarok mindenütt nap! Hagyja, hogy a politikusok, hogy szar! (Așa să ne ajute Dumnezeu!)

udmr

Citește și Târgu Mureș, martie 1990: radiografia certificatului de naștere al Serviciului Român de Informații (I)

Citește și Târgu Mureș, martie 1990: radiografia certificatului de naștere al Serviciului Român de Informații (II)